Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Opinii & Editoriale 27 Februarie 2018, ora 07:18    Din editia print

Marime Font

De ce zona Mării Baltice este expusă unui conflict NATO-Rusia

După anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, retorica agresivă rusă a creat îngrijorare că Moscova ar putea acționa militar și în alte regiuni. Astfel, a apărut temerea că Rusia ar putea bloca accesul în Marea Baltică.

 
 
 

De fapt, temerile balticilor au devenit din ce în ce mai vizibile în ultimii ani. Spre exemplu, săptămâna precedentă, Marea Britanie a trimis în Estonia peste o sută de soldați pentru a efectua un exercițiu militar alături de trupele estone, în scopul prevenirii unui posibil atac armat, orchestrat de către Federația Rusă. Sigur, o agresiune militară clasică este puțin probabilă pe termen scurt, ceea ce nu înseamnă însă că nu putem asista la alte tipuri de scenarii. Să nu uităm că Ucraina a pierdut Crimeea fără ca cineva să tragă un foc de armă.

Rusia vrea acces la apele calde

Din punct de vedere geopolitic, deși e întinsă pe două continente, Rusia nu are acces liber la mările calde, așa cum este Marea Baltică sau Marea Neagră, la care accesul se face prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Acest lucru subminează ambițiile Kremlinului, pentru că orice putere globală are nevoie de acces liber la apele calde și oceane, în scopul de a controla comerțul maritim internațional. În contrapondere, Statele Unite sau China folosesc aceste avantaje geopolitice pentru a-și mări capacitatea globală de proiecție a puterii.

Dacă ambițiile ruse au fost vizibile în Marea Neagră, începând cu anul 2014, se ridică din ce în ce mai multe semne de întrebare despre cum va acționa Moscova în zona Mării Baltice, care este o regiune de importanță deosebită, după cum am spus și mai sus. Pe acest fond, exercițiul Zapad din 2017 sau dezvoltarea sistemului antirachetă din Kaliningrad, sistem care acum, cel puțin, conform declarațiilor oficialilor ruși, este capabil să intercepteze inclusiv multiple atacuri cu cele mai noi rachete intercontinentatele, deținute de către statele NATO, trezesc îngrijorarea balticilor. Aceștia nu uită că țările lor au fost nu numai în componența Uniunii Sovietice, ci și a Rusiei Țariste.

Primii pași posibili ai agresiunii rusești

De aceea, analizele militare din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice iau în calcul scenarii destul de complexe, privind agresiunea rusă, care s-ar putea realiza prin intermediul submarinelor ce ar tăia atât liniile de comunicare, cât și alimentarea electrică din Țările Baltice, concomitent cu impunerea unei blocade maritime și realizarea unor atacuri cibernetice. Iar ocuparea unor insule de importanță strategică, precum



Aland, ce aparține Finlandei, sau Gotland, aflată în componența Suediei, ar putea reprezenta următorul pas.
În ultimul timp, Federația Rusă a schimbat practic mediul de securitate, această neîncredere marcând puternic relația dintre Moscova și NATO. Din acest motiv, dacă nu vom asista la de-escaladarea tensiunilor pe termen mediu și lung, Marea Baltică riscă să devină o nouă zonă de conflict între cele două blocuri geopolitice.

Un articol de: Răzvan Munteanu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul