Ultima oră

De la aderarea la NATO economiei României a crescut de 4 ori. Umbrela de securitate a permis companiilor străine să-şi dezvolte afacerile în România

„Este mai degrabă un merit personal!“ comentează Cristian Pârvulescu, profesor de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative, desemnarea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general al NATO.

Pe de altă parte, nu este de neglijat în economia complicată a lumii că alegerile din luna mai pentru Parlamentul European au condus spre o situaţie deloc confortabilă pentru ţările din est. Germania, Franţa, Italia şi Spania, ţările puternice şi eco­nomic şi militar, şi-au adjudecat poziţiile de frunte în interiorul Uniunii: Franţa are şefia BCE; Germania, preşedinţia Comisiei Europene; Italia are preşedinţia Parlamentului Euro­pean. Estul a fost lăsat deoparte în struc­turile de vârf ale deciziilor, iar consescinţele se vor vedea în viitorul apropiat. În plus, estul Europei este mult mai ataşat de alianţa militară cu America, în cadrul NATO, decât sunt cetăţenii germani sau francezi. Aşadar, în arhitectura din ce în ce mai complicată a Uniunii poziţia obţinută de Mircea Geoană este una care oferă o măsură a liniştii pentru estul Europei şi poate reface un echilibru, măcar iluzoriu.

„Nu pot comenta acum (poziţiile viitoare – n. red.). Mandatul meu presupune dis­cre­ţie, am promis această discreţie“ a spus Geoană, într-o discuţie telefonică cu reporterul ZF.

Fost ambasador al Ro­mâniei în SUA şi fost ministru de externe, Geoană este o prezenţă agreabilă în rân­durile elitei politice euroa­tlantice.

Pentru profesorul Pâr­vu­lescu faptul că Geoană este proamerican, că are relaţii strânse cu factorii de decizie de peste ocean – mai ales în această vreme în care relaţiile între Europa şi USA scârţâie – este un lucru bun. În plus, arată profesorul, Geoană a fost figura cea mai importantă dintre cei aflaţi în cursa pentru acest post.

Două sunt momentele astrale ale României de după căderea comunismului, în urmă cu 30 de ani. Aderarea la NATO în 2004 şi aderarea la UE în 2007.Dacă pri­vim statis­ticile INS, din 2004, de la aderarea la NATO, până acum (15 ani, deci) populaţia României a scăzut cu 2 milioane de locuitori (un minus de 10% faţă de 1990, majoritatea fiind migranţi). În realitate cifra este mult mai mare. În aceeaşi vreme, PIB-ul a crescut de patru ori, de la 249 de miliarde de lei în 2004 la 950 de miliarde de lei anul trecut şi peste 1.000 de miliarde de lei anul acesta (cifră anticipată de Comisia de Prognoză). Acest lucru arată cât de importante au fost pentru România umbrela de securitate militară a NATO şi umbrela de securitate economică a Uniunii Europene. Creşterea performanţei nu ar fi fost posibilă altminteri.

„Nu aş putea spune care dintre cele două momente ale istoriei noastre a fost piatra de temelie a României postre­voluţionare: aderarea la NATO sau la UE. Cert este că ambele momente ne-au ajutat enorm“, comentează Cristian Pârvulescu.

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *