Poate doar cu faptul că avem doi brazi de Crăciun. Sau cu târgurile de sărbători. Dar toate aceste lucruri sunt doar aparențe (și, pe alocuri, campanie electorală).
Am fost și eu la Târgul de Crăciun, fiindcă văzusem la știri o căsuță care expunea produse din carne de porc: cârnați afumați, slănină afumată, sângerete, costițe, picior de porc. Mai pe scurt, plin de bunătăți. Când am ajuns acolo, am căutat căsuța și am găsit-o, doar că – surpriză! – produsele erau doar pentru expoziție, nu și pentru vânzare. De fapt acolo se vindea mâncare gătită, iar cârnații afumați aveau rolul de a atrage potențialul cumpărător la taraba cu pricina.
M-am amuzat cumva, fiindcă mi s-a părut o metaforă incredibilă pentru Moldova. Avem un acord de asociere cu Europa, așa-zisele alegeri libere, am trecut de pe primul loc la capitolul „cea mai săracă țară din Europa” pe al doilea, s-au anunțat creșteri ale economiei, creșteri salariale și așa mai departe.
Incredibil ce bine ne merge dacă ne facem timp să consultăm aceste știri. Dar în realitate nimeni nu simte o îmbunătățire a traiului. Doar că o vedem (pe hârtie). Exact ca acei cârnați afumați de la Târgul de Crăciun, ei există, sunt reali, comestibili, îi vede toată lumea, dar nu putem să îi atingem. Exact cum viața noastră nu e europeană.
Și atunci, dacă vreau să revin la dorința de a scrie un text pozitiv pentru finalul de an, singurul lucru pe care îl pot spune e că pe hârtie stăm mai bine decât pe picioare. Că cel puțin nu a fost anulat acordul de asociere, iar granița a rămas în continuare deschisă, că putem călători fără vize. Și cam atât.
Și totuși, ceva care mă bucură e faptul că oamenii nu și-au pierdut speranța. Sună romantic sau pare un clișeu, dar am văzut, chiar și la Târgul de Crăciun, oameni râzând, mâncând o plăcintă sau savurând un izvar. Am văzut bărbați cu brazi în spate, mame cumpărând globuri ieftine, dar frumoase și colorate, tineri cântând colinde. Am văzut copii bucuroși care lucrau de zor la podoabe de Crăciun, brazi din tot felul de materiale reciclabile, zâmbete și oameni veseli. Am văzut cum Crăciunul aduce lumină în ochii multora. Și am mai prins la inimă.
Așa că m-am gândit să vă îndemn să observați aceste mici momente de bucurie. Să le conștientizați și să le prețuiți, fiindcă, vorba aceea, niciodată nu e atât de rău încât să nu poată fi și mai rău. Să sperăm că nu vom simți pe pielea noastră adevărul acestor vorbe.
Vă urez un an cu zâmbete, cu venituri în plus, cu minte limpede la alegeri, dar, în primul rând, cu multă, multă sănătate!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
