SIESTA cu papion

Deadea Kolea prinde muste

Scriitorul de limba rusa de la noi Nikolai Savostin a incercat sa ne induioseze cu niste constatari lacrimogene, dar sovine in esenta: ,,Sosesc eu intr-un sat de pe Nistru, unde locuiesc pe timp de vara de mai multe decenii, unde au crescut copiii vecinilor, care nu au studiat limba rusa, deoarece aceasta limba nu se mai preda in scoala de mai mult de zece ani (minciuni, se preda – n.n.), si copilasii pe care ii intalnesc in cale, la salutul meu: ,, Buna ziua, copii!”, raspund: ,,Zdravstvuite, deadea Kolea!”.

Si nici o dificultate, intrerupandu-se unul pe altul, vorbesc cu mine ruseste… Pai, cum trebuie sa le interzicem acum sa cunoasca aceasta limba?”. Asa se intreaba fariseic deadea Kolea. Observati subrezimea logicii matusalemicului scriitor: limba rusa nu se mai preda in scoala ,,mai mult de zece ani” si cu toate acestea copilasii, ,,fara nici o dificultate”, vorbesc cu el ruseste. Cine i-a invatat pe copii rusa in scolile basarabene, daca nu scoala? Deadea Kolea umbla cu bomboane otravite. Dintr-o perfidie tipica ocupantului, el n-a dorit sa spuna adevarul: copiii ii raspundeau in limba rusa stiind prea bine ca deadea Kolea, in afara de ,,Buna ziua” si ,,sii sanatos!” nu stie altceva din limba poporului in sanul caruia locuieste de aproape cinci decenii! Asa i-au auzit salutandu-l pe deadea Kolea pe parintii si buneii lor, si asa il saluta si ei – in rusa… Aceasta a uitat sa spuna ,,elibiratorul”, venit aici sa ,,fericeasca” acest popor… Spre cinstea poporului rus, au fost si oameni (putini, ce-i drept) care, ajunsi aici, au dat dovada de cumsecadenie si onestitate. Iata marturiile unuia – N. N. Durdonovo (1876-1937), tot dintr-un sat de pe malul Nistrului: ,,Cand ma inving, cateodata, amintirile, imi apare una dintre ele, cea mai placuta pentru mine: o gramada de copii intr-un sat moldovenesc de pe malul Nistrului – aceste flori pamantene ale Basarabiei, – iesind de la scoala scufundati in lumina soarelui, jucandu-se si gangurind romaneste (romaneste, tov. Stepaniuc, nu ,,moldoveneste” – n.n.), pe cand invatatorul lor, un tanar idealist rus, venit de curand in Basarabia, imi povesteste cu lacrimi in ochi, ce durere il cuprinde: ,,Doar asta e ca si cum m-as fi dus in Spania sa-i invat pe copiii de acolo ruseste. M-am vazut silit sa-nvat, mai intai, eu insumi romaneste”. Si bietul apostol al ministrului rus de invatamant a inceput, deodata, sa-mi spuna vesel niste zicatori si cantece moldovenesti, la auzul carora toti copiii au alergat spre noi, ascultand cu bucurie si mandrie pe elevul lor comun! Un baietel, mic dar serios, a vrut sa-l corijeze pe invatator, dar l-au oprit colegii sai. Atunci i-am dat eu voie sa vina la mine, l-am sarutat si l-am rugat sa-mi spuna ce observatii si corecturi vroia sa faca. Si ne-a dat, acest baietas, o lectie buna, mie si invatatorului. A facut sa ni se descopere niste legi firesti ale limbii romane populare, ne-a deschis o ferestruica de etnografie si folclor – nu-mi amintesc amanuntul – dar mi-a fost rusine. El avea in capsorul lui o intreaga lume nationala, lume pe care noi n-o cunoastem, lume care, in limba lui de copil, era atat de frumoasa si care avea sa dispara in Basarabia din vina noastra… Atunci am inteles eu pacatul acela imens care se face in Rusia privind pe romanul basarabean. Am studiat geografia si istoria acestei tari si am ajuns la convingerile mele de astazi. Acum, cand imi amintesc de baietasul acela, ma asez la masa sa scriu pentru a mia si una oara ca Basarabia trebuie sa fie romaneasca”. Asa gandea un invatat rus! Cati din rusii ,,nostri” de azi ar putea spune asa ceva? Misin? Tkaciuk? Voronin?… Sa fim seriosi… Iata, deadea Kolea, ce inseamna sa ai dos de cusma in loc de obraz…

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *