Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Constantin Tănase 31 Ianuarie 2016, ora 14:00    Din editia print

Marime Font

Decapitarea intelectualității

Fragment din cartea „Blestemul de a fi”, 2009 

 
 
 

Voi risca să pun degetul pe rană, conștient fiind că voi atrage asupra mea nemulțumirea celor care mai continuă să privească extrem de romantic la câte se întâmplă în jur. Așadar, voi vorbi despre intelectualitatea din învățământul pe care până mai ieri îl numeam „școala medie de cultură generală”.

Guvernele care ai venit pe capul nostru de la 1990 încoace s-au preocupat de un singur lucru: să distrugă cu bună știință învățământul și intelectualitatea din învățământ. La drept vorbind, în acest aproape un deceniu de independență statală învățătorimea, ca pătură socială, a fost practic decapitată. Să recunoaștem că spre începutul tulburărilor naționale de la intersecția anilor `80 și `90 în R. Moldova era pe cale de constituire o generație de intelectuali competitivi, relativ bine orientați ideologic și național. Deși formată la școala de gândire sovietică (rusească), anume această intelectualitate a declanșat revoluția mioritică din 1989. Fără acea învățătorime, evenimentele din 1989-1999 nu ar fi fost posibile. Tocmai în acest domeniu sistemul ideologic sovietic a suferit cea mai mare înfrângere, după care nu și-a mai putut reveni și și-a dat obștescul sfârșit.



După `90 s-a întâmplat, însă, ceva catastrofal pentru intelectualitatea din învățământ. Guvernele care s-au rânduit între timp i-au lipsit pe pedagogi de o perspectivă ideologică și națională clară. Romantismul românesc și unionist al anilor `89-`90 a fost declarat antistatal, iar școala (învățătorimea) a fost cufundată într-un vacuum ideologic, umplut treptat cu un moldovenism agresiv și primitiv. Această epocă neagră a culminat în momentul venirii la putere a guvernării agrariene. Spre cinstea ei, intelectualitatea în general, iar ce din învățământ în mod special, a rezistat. Limba română, acceptată azi ca limbă de stat în Republica Moldova, este opera învățătorimii, dar nu a intelectualității de la Chișinău și a patrioților de meserie, deveniți eroi naționali după 1989.

Începând cu guvernarea Sangheli, învățătorimea a fost supusă unui proces criminal de distrugere în masă. De fapt, ea a fost lichidată ca pătură socială. Tranziția spre o altă societate a fost folosită pentru a neutraliza intelectualitatea ca factor moral și de conștiință socială. Ea a fost lipsită și de minimumul de înlesniri sociale pe care i le acorda socialismul: o tonă de cărbuni, o căruță de lemne și plata pentru chirie. Apoi i s-au luat și salariile. Învățătorul de la țară a fost transformat într-un țăran fără pământ. Cel de la oraș - într-un proletar care face afaceri cu propria conștiință sau – dacă nu acceptă acest lucru – într-un lumpenizat. Ca urmare, cele mai pregătite cadre abandonează școala. Astăzi școala, cu mici și fericite excepții, se sprijină pe foștii comsomoliști și comsomoliste, pe romanticii anilor `70-`80, care nu se gândesc că nu primesc salariile – lucrează, fiindcă le este rușine de copii și de părinți, fiindcă au mai rămas cu acel simț al datoriei cetățenești, cultivat de societatea sovietică... Cadrele tinere care vin în școală – au pierdut acest simț. De fapt, e o generație pierdută pentru învățământ, ca să nu zic periculoasă.

N-o învinuiesc, Doamne ferește, căci de ce i-aș învinui pe niște tineri care vin la școală să lucreze pentru o sută de lei, pe care de fapt nici nu-i prea primesc.

Ca urmare, intelectualitatea din învățământ care a înfăptuit revoluția mioritică din 1989 se deplasează astăzi, ideologic și politic, spre stânga comunistă. Dezamăgită de politicianismul și cinismul noii democrații naționale, învățătorimea se regăsește tot mai mult în ideologia și valorile socialismului, care-i asigură o poziție socială decentă și un statut moral adecvat. De ce ne mirăm atunci când descoperim că tot mai mulți intelectuali din învățământ devin sprijinul ideologic al stângii comuniste?

Un învățător care nu are bani ca să-și cumpere o pereche de ochelari, nu poate educa dragostea față de patrie. Iată de ce, astăzi, școala produce tineri care-și urăsc patria. Spunând aceste lucruri dureroase, mă gândesc că aș putea să-i jignesc pe acei învățători care, umiliți și batjocoriți de stat, continuă să-și ducă cu demnitate crucea și să nu-și trădeze idealurile și vocația. Tocmai pe aceștia nu aș dori să-i amărăsc cu cuvintele mele și-i rog să mă creadă că le port o dragoste sinceră.

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md