Astăzi 22 Februarie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 08:51
Abonamente

Actualitate 13 Octombrie 2017, ora 15:28

Decizia capitală luată de Suedia. Lucrurile se vor schimba total în Europa

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Decizie importantă luată de una dintre țările Europei. Suedia este aproape să renunțe definitiv la banii cash.  

Acest lucru ar putea să se întâmple până în 2023, informează NBC.

În ultimii ani, în majoritatea țărilor lumii au început să renunțe la folosirea banilor lichizi, în favoarea plații cu cardul sau, mai nou, a plăților prin intermediul aplicațiilor mobile.



În China, de exemplu, numărul plăților mobile s-a dublat anul trecut. În Suedia, fenomenul este mult mai amplu, iar țara scandinavă mai folosește banii lichizi în doar 18% din tranzacții. Experții estimează că este o chestiune de câțiva ani până când Sedia nu va mai folosi cash deloc. Informează incont.ro.

De altfel, Suedia va fi complet digitalizată până în 2023, sunt de părere cercetătorii Niklas Arvidsson de la Universitatea Tehnică Regală din Stockholm și Jonas Hedman de la Academia de Studii Economice din Copenhaga.

Alte studii arată că, până în 2025, în Suedia nu se vor mai folosi deloc banii fizici. În prezent, 97% dintre retaileri încă acceptă plăți cash, însă doar 18% din tranzacții se mai fac cu bani lichizi.

Interesant este că plățile mobile nu au reușit deocamdată să intre în obișnuința suedezilor, doar 0,4% din plăți fiind făcute prin intermediul aplicațiilor. Cardurile de credit și de debit sunt însă la putere.

Băncile sunt și ele responsabile pentru această schimbare în comportamentul consumatorilor, împingându-i pe aceștia să renunțe la cash, de teama jafurilor.

Suedia a fost prima ţară din Europa care a introdus în circulaţie bancnotele, în 1661. Acum abia le mai foloseşte. Plata pentru patru din cinci produse achiziţionate în Suedia se face cu cardul, iar localnicii fac 260 de tranzacţii electronice pe an, arată un raport citat de presă locală. În aceste condiţii, ATM-urile sunt din ce în ce mai puţin folosite, iar Suedia ar putea deveni, într-un timp relativ scurt, prima ţară din lume care renunţă total la numerar

Suedia vrea să emită o moneda naţională digitală, denumită "e-krona"

Pe de altă parte, banca centrală a Suediei, Riksbank, analizează posibilitatea emiterii unei monede digitale denumite "e-krona" în decursul următorilor ani, în condiţiile în care tranzacţiile cu numerar sunt în scădere, anunţa, anul trecut, viceguvernatorul Riksbank, Cecilia Skingsley.

Valoarea numerarului în circulaţie în Suedia, unde primele bancnote au fost introduse în urmă cu peste 300 de ani, a scăzut până la 1,5% din PIB de la aproape 10% din PIB în 1950.

"Cu cât scade numărul celor care trăiesc în Suedia şi utilizează bancnote şi monede, cu atât devine mai clar că Riksbank trebuie să analizeze dacă ar trebui să emită moneda digitală că un instrument complementar la banii pe care îi avem astăzi", a declarat Cecilia Skingsley. Această a adăugat că Riksbank va fi nevoită să analizeze mai multe chestiuni, inclusiv tehnice, juridice şi practice înainte de a decide dacă va emite moneda digitală peste doi ani. "Deşi pare simplu la prima vedere să emiţi e-krona, această este ceva nou pentru o banca centrală astfel încât nu există un precedent de urmat", a spus Skingsley.

De asemenea, Cecilia Skingsley a subliniat că dacă Riksbank va decide să emită moneda digitală această nu va înlocui numerarul ci va servi că un instrument complementar. "Riksbank va continuă să emită bancnote şi monede atât timp cât există cerere pentru ele în societate", a precizat viceguvernatorul. 

Citiți în continuare pe evz.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:45

Omul pentru om e lup

Omul pentru om e lup Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:38

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md