Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 09:31
Abonamente

Actualitate 30 Iulie 2018, ora 12:53

Declararea benevolă a averilor, un pas inteligent pentru readucerea în circuitul economic a activelor ținute în umbră

Marime Font

Istoria amnistiilor fiscale, este relativ recentă și apare ca o alternativă pentru țările care vor să aducă veniturile unor grupuri de cetățeni în spațiul legal, atunci când fenomenul evazionist a luat amploare și urmărirea penală a cetățenilor riscă să producă un reflux de capital sau într-un mediu corupt să facă ineficientă sau chiar imposibilă această urmărire. Practica internațională este foarte bogată în acest sens. În anumite perioade istorice, aproape fiecare țară a aplicat astfel de măsuri de restartare a regulilor de joc, de legalizare a averilor în condiții de impunere fiscală. La bază stă principiul de abordare “friendly” (prietenească) a capitalului, care în sine creează sinergia necesară pentru îmbunătățirea climatului investițional și dezvoltare durabilă.

Orice amnistie ridică aspecte legate de moralitate, pentru că sunt legalizate mijloace care au fost dobândite în condiții de încălcare a legislației, în trecut. O dispută de lungă durată a constituit legalizarea unor mijloace financiare ale foștilor naziști în Elveția. Însă pragmatismul statelor dornice să impulsioneze economia, spre beneficiul larg, face în continuare aceste programe destul de populare. În perioada contemporană, implementarea programelor de amnistiere este acceptată de comunitatea internațională, dacă aceste programe corespund principiilor FATF, organizație internațională specializată în combaterea spălării banilor. Aceste principii se referă la aplicarea de măsuri de către stat pentru a preveni finanțarea terorismului din mijloace provenite din spălarea banilor, să nu există excepții la o astfel de activitate, precum și să fie asigurată coordonarea internațională privind acest proces.

În diferite condiții, cu diferită durate, amnistiile au fost implementate și se implementează în Canada, Franța, Australia, Turcia etc. În mare parte, aceste țări dispun deja de o cotă importantă sau quasi-totală de activitate legală a agenților economici. Și, totuși, aceste state recurg la astfel de practici pentru stimularea imediată a activității economice. La fel și succesul amnistiilor este diferit și este determinat de obiectivele propuse și conjunctura în care acestea se desfășoară.



Particularitățile amnistiilor în Republica Moldova au o altă natură și, respectiv, trebuie ajustată la obiectivele propuse și ambianța investițională locală. În cazul nostru, este vorba de un proces fundamental, de trasare a unei linii după o perioadă de 27 de ani de capitalism barbar, care să creeze precondiții pentru o dezvoltare investițională după o perioadă de “consumare” a moștenirii economice sovietice. Acesta va necesita, probabil, mai multe valuri de amnistiere, evident că fiecare etapă următoare va fi mai scumpă pentru potențialii beneficiari. La fel, este evident că aceste amnistii vor fi făcute de oricine s-ar afla la guvernare, mai devreme sau mai târziu, dacă acea guvernare va avea ca obiectiv crearea unui climat investițional pro-dezvoltare.

Succesul unei amnistii fiscale în mareparte va fi determinat de motivația persoanei de a-și declara averile și veniturile care la rândul lor depind de beneficiile oferite de o astfel de amnistie. Un program de inventariere a tuturor proprietăților cetățenilor Republicii Moldova și o ulterioară contrapunere a averilor existente cu declarațiile de venituri depuse ar putea identifica suma curentă de averi fără origine, demonstrată și, respectiv, pasibilă amnistierii. Evident, această identificare trebuie să aibă loc de la un anumit plafon, cu excluderea unui grup larg de cetățeni care dispun doar de apartamente, autovehicule sau alte active relativ modeste.

Alți factori care ar putea determina succesul declarării benevole de averi rezidă în beneficiile oferite de societate și stat, cum ar fi beneficii de la activitatea în alb, după reguli ale agenților economici, îmbunătățirea climatului investițional. Un factor extrem de important este existența unui consens național în implementarea amnistiilor, recunoașterea morală a proprietăților și a proprietarilor de către societate. La fel, gradul de succes este determinat și de existența unei justiții independente și eficiente care este instrumentul cheie în soluționarea litigiilor legate de proprietăți.

Republica Moldova nu dispune de petrolul saudit, Silicon Valley din California sau, în general, de alte surse imediate pentru a stimula o creșterea economică exponențială. Piață mică, forță de muncă necalificată, dezinteres din partea investitorilor cu acordarea priorității vecinilor noștri. Toate acestea într-o lume cu o competiție acerbă. În astfel de circumstanțe, noi suntem obligați să avem o abordare inteligentă și să manifestăm o abordare prietenească față de fluxurile de capital. Declararea benevolă a averilor este doar un prim pas în această direcție.

Roman Chircă

Institutul Economiei de Piață, Director

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 23 Septembrie 2018, ora: 07:35

23 septembrie în ISTORIE /// 1386: Începe domnia lui Mircea cel Bătrân în Țara Românească

23 septembrie în ISTORIE /// 1386: Începe domnia lui Mircea cel Bătrân în Țara Românească

În anul 1386, după moartea domnitorului Dan I, scaunul domnesc este preluat de către fiul lui Radu I, Mircea. 

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md