„Dacă noi, reuniţi în acest format, nu vom discuta despre agresiunea Rusiei din Ucraina, nu ne vom opune, atunci nu este exclus că mâine va ajunge şi Moldova într-o situaţie similară. Nu mi-aş dori acest lucru pentru că văd ce se întâmplă în Ucraina. Mai mult de 6.000 de morţi, peste 1,5 milioane de refugiaţi. Tocmai din acest motiv insistăm că în acest format de cooperare să se atragă atenţia şi la acest aspect”, a explicat Denisova, citată de Radio Europa Liberă.
Întrebată de jurnaliştii Europei Libere dacă regiunea transnistreană reprezintă o ameninţare pentru Ucraina şi dacă există un blocaj din partea autorităţilor de la Kiev, după cum susţin liderii de la Tiraspol, şefa delegaţiei ucrainene a răspuns: „Transnistria este o ameninţate doar pentru că reprezintă o punte de acces a Rusiei în Ucraina. Visul lui Putin este să facă o cale terestră spre Crimeea, care e posibilă prin acest punct. De aceea noi o să facem tot posibilul pentru a lichida o astfel de republică nistreană, deocamdată prin blocaje. Nu avem nici o relaţie cu Transnistria, nu avem circulaţie de mărfuri, nici de servicii, prin urmare blocaj există.”
Pe 21 mai, autorităţile de la Kiev au abrogat un acord care viza tranzitul militar al Rusiei spre regiunea transnistreană, acord semnat în urmă cu două decenii, în 1995, la Soci. Potrivit documentului semnat în urmă cu două decenii, teritoriul ucrainean putea fi tranzitat de unitățile militare ruse. În esență, acordul nu mai funcționa efectiv încă din luna martie 2014, când Ucraina a impus restricții privind trecerea mărfurilor de tranzit prin frontiera transnistreano-ucraineană, inclusiv a alocațiilor de îmbrăcăminte destinate “pacificatorilor” ruși. Din acel moment, Ucraina a început să blocheze libera circulație a trupelor ruse spre regiunea separatistă a Republicii Moldova, precum și a cetățenilor cu pașapoarte rusești. Anularea acestui acord nu-i lasă Rusiei la dispoziţie, pe parte de logistică, decât alternativa de alimentare pe cale aeriană a bazei militare din zonă. Surse media ucrainene anunţau zilele trecute că autoritățile centrale de la Kiev și-ar fi suplimentat sistemul de rachete antiaeriene S-300 în apropiere de regiunea Odesa, pentru a împiedica intrarea vreunui avion rusesc de aprovizionare în spațiul lor aerian cu provizii pentru soldații ruși din regiunea transnistreană, informează publicația Moscow Times. Teoretic, Rusia încă își poate alimenta pe calea aerului contingentul militar de pe teritoriul separatiștilor din Republica Moldova, însă Kievul este hotărât să-i dea de înțeles Moscovei că orice prezență rusească în coridoriul lor aerian va fi doborâtă de rachete.
Într-o analiză publicată pe 7 iunie, tot în Moscow Times, Vladimir Frolov, președintele Grupului LEFF, atrage atenția că Ministerul rus al Apărării a declarat că puntea aeriană între Rusia și regiunea transnistreană nu va trece prin aeroportul de la Chișinău, ci prin aeroportul recent restaurat de la Tiraspol. Lucru care pune Ucraina într-o situație mult mai dificilă decât s-ar fi aşteptat Kievul: aceea în care s-ar putea trezi cu “omuleții verzi” la mai puțin de 100 de kilometri de regiunea Odesa, unul dintre bastioanele vitale ale Kievului împotriva separatiștilor pro-ruși de pe teritoriul ucrainean, avându-l ca proaspăt guvernator pe fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili.
Dacă Ucraina va încerca să blocheze și acest tip de tranzit, cel pe cale aeriană, atunci Moscova va considera că are motivele necesare desfășurării unei operațiuni militare la scară largă, avertizează Frolov.
Guvernatorul regiunii Odesa, Mihail Saakașvili, fostul președinte al Georgiei, spune că va depune eforturi consistente pentru a consolida linia de frontieră cu regiunea transnistreană, care se anunță a fi noul butoi cu pulbere din coasta Ucrainei. Separatiștii de pe teritoriul Republicii Moldova nu reprezintă pentru Ucraina doar o problemă de amenințare militară, ci și un „tobogan” pentru contrabandă vamală. ,,Noi nu vom fi o țară separată aici, ci o regiune puternică a unei Ucraine puternice, a declarat Saakașvili în cadrul unei conferințe de presă”, informează Censor.net, adăugând că, în opinia lui Saakaşvili, separatiști precum cei din regiunea transnistreană nu sunt altceva decât o adunătură de ,,criminali obișnuiți ținuți din scurt în lesă de către Kremlin”.
Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre a fost creată ca rezultat al unor schimbări politice majore ce au avut loc la sfârsitul anilor 1980, când statele din regiunea Mării Negre au reapărut pe scena mondială. Căutarea de către statele din regiune a mijloacelor de a atinge dezvoltarea naţională şi integrarea europeană a avut în vedere transformarea regiunii Mării Negre într-o zonă de stabilitate, prosperitate şi pace. Fiind avantajate de numitori comuni, cum ar fi proximitatea geografică şi o moştenire istorică şi culturală comună, statele din regiune au stabilit relaţii bilaterale şi multilaterale. „Declaraţia Summitului privind Cooperarea Economică a Mării Negre” şi „Declaraţia Bosforului”, semnate la Istanbul la data de 25 Iunie 1992, au definit principiile fundamentale şi obiectivele Cooperării Economice a Mării Negre, instituind oficial un nou proces regional de cooperare cu participarea a unsprezece state: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina. În iunie 1995, Grecia s-a alăturat Adunării ca un al zecelea membru cu drepturi depline. Bulgaria a devenit al unsprezecelea membru cu drepturi depline în iunie 1997. Adunarea Parlamentară este compusă din 70 de parlamentari reprezentând toate cele unsprezece state membre ale Cooperării Economice a Mării Negre. Adunarea Populară din Egipt, Parlamentul Francez, Bundestagul german, Knesset-ul Statului Israel şi Consiliul Naţional al Republicii Slovace au statut de observatori.
Sursa: infoprut.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
