Cultură

Deputatii Sfatului Tarii si Lavrenti Beria

Faimosul dosar cu nr. 824 (care se pastreaza in arhiva Serviciului de Informatie si Securitate al R. Moldova), intentat celor 13 deputati in Sfatul Tarii si unui fost ministru al Republicii Democratice Moldovenesti, capturati de bolsevici in vara anului 1940, avea sa faca un drum la Moscova, pentru aprobare. De fapt, nimic surprinzator, intrucat orice miscare in Basarabia de dupa 28 iunie 1940 trebuia aprobata de metropola.

De data aceasta, NKVD-istul nr. 1 al RSS Moldovenesti, maiorul Sazikin, atribuind acestui dosar o importanta deosebita, il expediaza comisarului poporului al Afacerilor Interne din Uniunea Sovietica, Lavrenti Pavlovici Beria, pentru a i se permite organizarea unui proces public. La sigur, Sazikin a urmarit si un scop propriu – o steluta pe epoleti sau o alta recompensa, caci, considera el, capturarea acestor demnitari a fost o operatie de succes a nou-formatului NKVD moldovenesc.

Iata ce ii scria Sazikin lui Beria:

Strict secret
Comisarului Poporului al Afacerilor Interne din Uniunea Sovietica,
Comisarului Securitatii de Stat de rangul I
Tov. Beria L. P.
Va expediez pentru examinare dosarul penal referitor la 14 persoane, membri activi ai miscarii contrarevolutionare „Blocul Moldovenesc” si „Sfatul ?arii”.
 In dosar sunt inclusi:
1. Uncu Feodor Mihailovici, 1887 anul nasterii, fost deputat in „Sfatul Tarii”, pana la arest a fost functionar inalt.
2. Cojuhari Feodor Petrovici, 1879 a. n., colonel al armatei tariste. Ministru al Apararii in „Sfatul Tarii”. Ulterior a fost deputat in Parlamentul Romaniei.
3. Neaga Feodor Ivanovici, 1878 a. n., pana la arest a fost mosier.
4. Bodescu Vladimir Gheorghievici, 1868 a. n., nationalist de marca. Procuror al Curtii de Apel.
5. Ignatiuc Ivan Gheorghievici, 1893 a. n., pana la arest a fost mosier.
6. Sinadino Pantelimon Victorovici, 1875 a. n., din 1907 pana la 1917 membru al Dumei de Stat a fostei Rusii ?ariste. Mosier. Pana la 1918 avea 4.500 ha.
7. Bivol Constantin Vasilievici, 1885 a. n., mosier.
8. Codreanu Ivan Stepanovici, 1879 a. n., pana la arest a fost mosier.
9. Cotelli Emanuil Grigorievici, 1883 a. n., fost ofiter al armatei tariste, pana la arest a fost mosier.
10. Stirbet Luca Dimitrievici, 1889 a. n. , membru marcant al partidului taranist, pana la arest a fost mosier.
11. Baltaga Alexandr Stepanovici, 1861 a. n., fost deputat in „Sfatul Tarii”, are 12 ordine si medalii ale guvernului roman, pana la arest a fost mitropolit al Basarabiei.
12. Secara Nicolai Grigorievici, 1894 a. n., fost loctiitor al Ministrului Apararii in „Sfatul Tarii”. Pana la arest a fost mosier.
13. Turcuman Grigorii Nicolaevici, 1890 a. n., fost ofiter al armatei tariste. Pana la arest a fost mosier.
14. Botnariuc Stepan Mefodievici, 1875 a. n., membru marcant al partidelor burgheze. Pana la arest a fost mosier.
 

In timpul cercetarilor, s-a confirmat intrutotul ca aceste persoane, in anul 1918, au savarsit ruperea cu forta a Basarabiei de la Uniunea Sovietica si au alipit-o la Romania, fapt pentru care au primit de la guvernul roman cate 50 ha fiecare.
Plus la aceasta, aceste persoane au exercitat o activitate contrarevolutionara pe teritoriul Basarabiei pana in ziua venirii Armatei Rosii.Activitatea lor criminala in fata poporului moldovenesc a fost demonstrata intrutotul, atat prin materialele anchetei, cat si prin documentele ridicate din arhiva de stat romana si arhiva sigurantei.
Atribuind acestui dosar o importanta politica mare, dar si de agitatie pentru truditorii Moldovei, prin vanzarea fatisa a Basarabiei prin intermediul afacerilor tainice a „Blocului Moldovenesc” cu guvernul roman si Rada Ucraineana, rog sa aprobati organizarea unui proces public pentru acest caz.
 

Dosarul penal nr. 824, in 3 volume, privind participantii contrarevolutionari din „Blocul Moldovenesc” si Sfatul ?arii.
Comisarul Poporului al Afacerilor Interne din RSSM, maior al Securitatii de Stat Sazikin.
15 septembrie 1940
Nr. 603
or. Chisinau

Dar incredibil: dosarul, dupa ce se afla mai mult de patru luni la Moscova, se intoarce la Chisinau, fara careva indicatii. Lavrenti Beria nu avea timp sa se ocupe si de soarta celor 14 nefericiti basarabeni. Veneau vremuri tulburi peste URSS.
Derutat ca n-a primit nicio indicatie, anchetatorul Cerepanov constata acest fapt printr-un certificat.

Certificat
Dosarul de ancheta nr. 824, privind invinuirea fostilor membri ai guvernului contrarevolutionar „Sfatul ?arii” si „Blocul Moldovenesc”, a fost expediat la NKVD URSS, unde s-a aflat de la 15 septembrie 1940 pana la 28 ianuarie 1941.
Cauzele retinerii acestuia la NKVD URSS nu sunt cunoscute noua.
Anchetator superior al sectiei ancheta a NKVD RSSM,
locotenent inferior al Securitatii de Stat Cerepanov.
17.II.1941.

Nu s-a reusit desfasurarea unui proces public. Dar, si fara procesul public, figurantii acestui dosar n-au supravietuit. Toti au fost exterminati in gulagurile sovietice.
Iata soarta lor:
1.Teodor Uncu (n. 1881, com. Isacova, jud. Orhei – † 22.XI.1940, penitenciarul din Chisinau);
2. Teodor Cojuhari (n. 3.V.1879, or. Chisinau – † 23.I.1941, penitenciarul din Chisinau);
3. Teodor Neaga (n. 8.III.1880, com. Suruceni, jud. Chisinau – † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia);
4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlesti, jud. Chisinau – † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tatara);
5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelita, jud. Balti – † 26.I.1943, Gulag, RASS Tatara);
6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chisinau – † Gulag, URSS, ?);
7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costesti, jud. Chisinau – † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tatara);
8.Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgardesti, jud. Balti – † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS);
9.Luca Stirbet (n. 7.II.1889, com. Carpineni, jud. Chisinau – † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tatara);
10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chisinau – † 7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tatara);
11. Nicolae Secara (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca – † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia);
12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tatarauca Noua, jud. Soroca – † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia);
13. Stefan Botnariuc (n. 26.X.1875, com. Balan, jud. Balti – † 22.VIII.1941, Gulag, Penza, Rusia).
Doar unul (Ion Codreanu, n. 1879, com. Stefanesti, jud. Soroca – † 15.II.1949, Bucuresti) a scapat de masacru, fiind schimbat, in luna mai 1941, pe vestita ilegalista comunista Ana Pauker capturata de siguranta romana, care ulterior le-a adus multe belele romanilor.
Cu exceptia lui Ion Codreanu, nici unul nu-si are locul de veci stabilit, nici unul nu a fost inmormantat crestineste.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *