Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la ora 09:23
Abonamente

Interviu 17 Februarie 2017, ora 13:58    Din editia print

Interviu cu Igor CobileanskiDespre Afacerea Est, un film care a umplut sălile de cinema până la refuz

Marime Font

Regizorul Igor Cobileanski a lansat în octombrie, anul trecut, filmul Afacerea Est. De curând, filmul a fost prezentat la cinematografele din Chișinău. La toate proiecțiile sala de cinema era plină. Publicul autohton a venit să vadă un film la care a participat și Moldova, fiindcă e produs de România, Lituania și Moldova.

Afacerea Est spune povestea unei prietenii surprinzătoare dintre doi moldoveni: Marian (Constantin Pușcașu), un intelectual de provincie, și Petro (Ion Sapdaru), un oportunist plin de idei. Cei doi se avântă într-o călătorie nebunească în căutarea banilor necesari pentru a-și îndeplini visurile: Marian vrea să se căsătorească cu Veronica, în timp ce Petro își dorește o macara pe care s-o închirieze. Ei decid să devină parteneri de afaceri și încep să lucreze la un plan: să vândă un vagon de potcoave. Afacerea Est e un film cu umor din plin, condimentat pe alocuri cu sarcasm și tragedie.

Regizorul filmului Igor Cobileanski ne-a oferit un interviu în care am vorbit despre ultimul film lansat, dar și despre cinematografia din Moldova.

- De unde a venit ideea filmului Afacerea Est?

- Totul se bazează cumva pe o experiență proprie, pe un soi de bagaje intelectuale, culturale, pe un mod observațional de a fi. Într-adevăr, la un moment dat a fost un caz despre care se spunea că un tip a cumpărat niște potcoave, sau ceva de genul acesta și acest caz mi-a folosit drept imbold de a scrie. Situația era destul de dramatică, iar eu am tratat-o foarte comic. În rest sunt niște lucruri inventate, niște acțiuni mai mult sau mai puțin gândite de mine, nu neapărat care s-au și întâmplat.

- Personajele din film sunt inspirate din realitate?

- Personajele nu sunt inspirate din realitate la modul fidel. Nu există un protagonist concret. Foarte multă lume încearcă să ghicească pe cine a avut în vedere Cobileanski - poate pe politicianul acela sau pe celălalt? Răspunsul este că nu m-am inspirat dintr-un personaj anume. Acest scenariu s-a scris acum zece ani. Toți politicienii de astăzi, sau cel puțin cei mai de vază, nu erau pe atunci. Protagoniștii suntem noi, societatea. Filmul e un fel de a oglindi această societate.



- Cât costă să scoți un astfel de film?
- Un film care să comporte caracteristici clare ale producției de film poate fi făcut de la 100 de mii de euro în sus. Tot ce este mai jos de această sumă, într-un fel sau altul, este un soi de improvizație moldovenească sau... talent. Nu pot nega că în Moldova poate fi făcut un film bun cu 50-60 de mii de euro. Dar cu siguranta ca nu va fi o filmare simpla. Trebuie să se țină cont de faptul că Afacerea Est este o producție între România, Lituania și Moldova si a fost un film scump, chiar și pentru banii românești.

„Atenție, regizori sau producători moldoveni, faceți filme!”

- Sălile noaste de cinema au fost pline în toate zilele de proiecții. Ce înseamnă asta pentru dvs.?
- Pentru mine acesta este un semnal bun că spectatorul moldovean este capabil să meargă la un film moldovenesc. Atenție, regizori sau producători moldoveni, faceți filme ca oamenii să meargă la ele. Acesta ar putea fi un argument pentru alți cineaști moldoveni de a încerca să facă totuși film. Cred că nu este vinovat publicul. Poate mai degrabă noi, cineaștii, am ajuns să creăm lucrări care nu sunt de interes public. Este un film pe care îl va înțelege orice spectator. Și din acest motiv face ca sala să fie plină, ori noi de multe ori ne-am obișnuit cu filme de autor care sunt cumva aproape dușmănoase cu spectatorul larg, plătitor de bilete.

- Ați lansat filmul atât în România, cât și în Republica Moldova. Care lansare a fost mai aproape de inima dvs.?

- Eu sunt cu inima și acolo, și aici. Nu am niște predilecții deosebite pentru o premieră sau alta. Am făcut filmul în România, l-am filmat cu o groază de oameni care au muncit la el. Am foarte mulți colegi si aici. Premiera a fost și la Chișinău îndrăgită. Nu aș favoriza pe cineva.

- Care au fost impresiile publicului de la noi din țară, care a fost feedbackul despre film?

- Urmăresc atent rețelele de socializare, unde s-a vorbit destul de mult despre film. Există 90 la sută de termeni laudativi, cred și vreau să par totuși modest. Dar se pare că filmul a produs impresii bine.

- Ați fost numit recent clasic al cinematografiei moldovenești. Vă regăsiți în această formulă?

- Haideți să fim serioși! Succesul meu în mare parte se datorează imposibilității colegilor mei de a face film. Să nu ne imaginăm că sunt extrem de talentat. Eu sunt absolut convins că dacă unii din amicii mei regizori sau producători din Moldova ar munci mai mult sau ar avea mai mult noroc, calitatea filmului moldovenesc ar fi cu totul alta. Atunci aș avea și eu concurență. Că mi-a reușit filmul acesta sau cel precedent, mă bucură. Dar este prematur să mă numească cineva clasic, atâta timp cât nu există un termen de comparație.

- Ne puteți spune care sunt următoarele proiecte pe care vi le doriți realizate?
- Eu nu aș vrea să vorbesc foarte mult despre viitoarele mele proiecte. În primul rând pentru că dintr-o sută de oferte doar una ia foc, discuții pot fi foarte multe. Aș prefera în momentul în care semnez un contract să pot povesti sau spune lumii că, uite, lucrez la următorul film. Poate și atunci cu rezerve. Da, sunt câteva scenarii pe care le-am scris, unele dintre ele sunt pe masa unor producători. Dar care dintre aceste proiecte se va lansa primul, este foarte greu de spus.

- Ați regizat primul sezon al serialului „Umbre”, care a putut fi urmărit pe HBO. Fanii așteaptă continuarea acestuia. Când o vom putea vedea?

- Sezonul doi deja l-am filmat și va apărea la vară. Acum se face postproducția la el. Sperăm că va fi și sezonul trei, dacă asta se va întâmpla sau nu, vom afla mai târziu.

Autoritățile au distrus cinematografia

- Cum ați aprecia situația cinematografiei moldovenești. Cineva spunea că de fapt noi am moștenit o cinematografie de la fosta URSS. Cum credeți că am putea-o reînvia?
- Din păcate, acel cineva, care spune că am rămas doar cu o moștenire, cred că în mare parte are dreptate. Toate speranțele sunt îndreptate acum spre noul Centru Național de Cinematografie. Dacă acesta va fi incapabil să facă un concurs echitabil, corect, să se debaraseze de tot ce înseamnă orgolii, vanitate, daca va reuși să găsească perspective profesioniste și oameni care profesionist să îl conducă – cineaștii moldoveni vor avea oportunități. Altfel el nu va funcționa. Și bineînțeles, avem nevoie de o îmbunătățire a legii cinematografiei, o relansare a ei, pentru că din păcate are lacune și acestea trebuie corectate în timp record. Noi am distrus cinematografia. Și când spun noi, nu am în vedere cineaștii, spun despre autorități care pas cu pas, au făcut tot posibilul ca aceasta să nu existe. Tot autoritățile, în mod obișnuit, ar trebui să facă tot posibilul pentru a o face funcțională, inclusiv să demonstreze viteză in aprobarea unor legi.

Un articol de: Lia Ciutac Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md