Astăzi 25 Iunie 2019, Marţi - Ultima actualizare la ora 20:32
Abonamente

Actualitate 22 Februarie 2018, ora 08:00    Din editia print

Despre criza rachetelor din Cuba, în 1962 și astăzi

Marime Font

Un filosof al trecutului spunea că unele evenimentele se repetă de două ori, mai întâi - sub formă de tragedie, iar a doua oară – sub formă de farsă.  

În perioada postbelică, URSS s-a implicat iresponsabil în confruntări politico-militare cu cele mai puternice state ale lumii, provocând şi creșterea înarmărilor nucleare. La rândul său, această goană crea tensiuni în relaţiile internaţionale, omenirea ajungând în pragul unui război cu urmări imprevizibile pentru destinul civilizaţiei mondiale. Într-o atare situaţie s-a aflat lumea în 1962, când un număr impunător de arme nucleare sovietice a ajuns clandestin sub coastele SUA.

Înainte de aceasta, în 1957, la Kapustin Iar, au fost efectuate primele opt lansări ale rachetei P-12. După prima etapă de aplicaţii, constructorii au produs modificări, inclusiv în sistemul de alimentare a rachetei. La a doua etapă, în 1958, au fost lansate 24 de aparate. Iar în octombrie, același an, a început producerea în masă a rachetei P-12, ea fiind cunoscută şi cu indexul 8K63, iar în Occident se numește Sandal ori SS-4. Racheta putea transporta o bombă nucleară, menită să producă distrugeri pe o suprafaţă de 100 km2. La 4 martie 1959, URSS a adoptat decizia despre aprobarea modelului P-12, în calitate de rachetă, pentru înarmarea forţelor militare. Iar la 17 decembrie 1959, a fost hotărâtă crearea Forţelor Militare cu Rachete Strategice, înarmate cu aparate P5M şi P-12, purtătoare de bombe nucleare. Concomitent, începând cu anul 1957, la uzina din Orenburg se produceau rachete tactice cu raze de acţiune de până la 1000 km.

Fidel Castro a cerut „ajutorul”

Procesul de testare a capacităţii de distrugere a acestor rachete avea loc în URSS pe fundalul unor evenimente internaţionale importante. La 1 ianuarie 1959, armata de gherilă a lui Fidel Castro l-a răsturnat de la putere pe dictatorul Batista de la Havana, care se afla în relaţii bune cu SUA. Iniţial, Executivul american n-a reacţionat la aceste schimbări, însă după ce guvernul revoluţionar din Cuba a început să naţionalizeze proprietăţile unor cetăţeni ai SUA, aflate pe insulă, Washingtonul a încercat să facă ordine. În atare condiţii dificile, Castro a cerut sprijinul Moscovei, de unde primise până atunci ajutoare economic. Sovieticii au fost de acord și preconizau să asigure Cuba cu armament în valoare de 150 mln dolari, pentru care această ţară se obliga să restituie doar 67,5 mln.


Astfel, la finele lunii martie 1962, corăbiile sovietice au adus pe insulă circa 400 de tancuri, 40 de avioane de vânătoare МИГ-15 şi МИГ-19, radare ş.a. În aprilie 1962, Castro a primit patru divizioane de rachete „sol-aer” C-75, zece bombardiere ИЛ-28, patru lansatoare de rachete tactice cu aripi П-15. Numărul specialiştilor sovietici pe insulă ajunse la 950 persoane, care îi instruiau pe cubanezi să mânuiască aceste arme. Alți cubanezi erau instruiţi pe teritoriul URSS.

„Ariciul” lui Hrușciov din pantalonii americanilor

Liderul de la Kremlin, Nikita Hruşciov, voia să profite din plin de conflictul dintre Cuba şi SUA, pentru ca, după cum s-a exprimat tot el metaforic, să arunce „în pantalonii americanilor un arici”, compus se vede că dintr-un număr impunător de focoase nucleare de diferite calibre. Astfel, în condiţiile „războiului rece”, Cuba, susţinută de URSS, devenea o ameninţare serioasă pentru SUA. Iar drept pretext pentru transportarea rachetelor sovietice în vestul planetei a servit instalarea pe teritoriul Turciei, în 1961, a 15 rachete strategice cu rază medie de acţiune, care, timp de zece minute, puteau afecta orice punct important din partea europeană a URSS, inclusiv Moscova. La asta se adăugau şi rachetele americane „Polaris”, aflate în Italia. Așa a apărut ideea de a instala câteva zeci de rachete de aceeaşi clasă, pentru a crea impresia unui pretins echilibru de forțe în situaţia geopolitică de la acea oră. Mai ales că rachetele sovietice din Cuba puteau ameninţa SUA la fel de ușor cum cele americane din Turcia puteau pune în pericol partea europeană a URSS. Rămânea doar de transportat clandestin aceste rachete, misiune de care s-au ocupat ministerele de resort și serviciile secrete moscovite.

Pentru realizarea planului respectiv, a fost creată divizia 51 specială de rachete strategice cu rază medie de acţiune, formată din regimentul 79 al diviziei 29 din Plunghe, Lituania, regimentul 181 al diviziei Belokorovici, Ucraina și regimentele 664, 665 şi 668 ale diviziei din Romnî, Ucraina. Primele trei regimente erau înarmate cu rachete P-12, cu raza din acțiune de 2000 km, iar ultimele două – cu P-14, care puteau parcurge o distanţă de peste 4000 km. Dacă P-12 puteau afecta spaţiul din apropierea Cubei, P-14 ajungeau până în cele mai îndepărtate puncte ale Americii, cu excepţia peninsulei Alaska şi nord-vestului SUA. În corpul expediţionar au fost incluşi 40-45 mii de ostaşi cu experienţă de cel puțin trei ani în trupele terestre. Pentru aceasta, în termen scurt, au fost selectate 32 mii de persoane, care au cerut să nu fie trecute deocamdată în rezervă. Mai întâi de toate, se luau în consideraţie condiţiile fizice ale militarilor şi apartenenţa lor etnică. Printre aleşi erau şi românii moldoveni, care puteau servi ca translatori pentru ofiţerii sovietici în discuțiile cu populaţia locală vorbitoare de limbă spaniolă.
Riposta lui Kennedy a lăsat Kremlinul înmărmurit

Înaintarea unui număr mare de nave spre vestul planetei a trezit interesul americanilor, care, în iulie 1962, au trimis în acea direcţie avioane de cercetare Lockheed U-2. Atât timp cât tehnica militară se afla ascunsă în corăbii, americanii n-au reuşit să depisteze pericolul. Aceştia n-au observat nimic suspect nici pe insulă, când sovieticii construiau de zor poziţii în vederea lansării rachetelor. Ulterior, SUA trimiteau în Cuba avioane de cercetare o dată la două săptămâni, pentru a nu se repeta experiența doborârii aparatelor sale cu rachete sol-aer sovietice, după cum s-a întâmplat în 1961, în apropierea munţilor Ural. Tocmai la 14 octombrie 1962, pilotul avionului U-2 a fotografiat rachete pe pistele de lansare, fapt care imediat a pus în alertă Washingtonul.

În aceeaşi zi, preşedintele Kennedy a înființat un comitet de experţi, care urma să evalueze situaţia creată. Astfel, pe 18 octombrie 1962, americanii au stabilit ce fel de rachete au fost transportate clandestin în Cuba. De fapt, până la acea dată, în depozitele construite în mod accelerat, se aflau doar focoase pentru rachetele P-12. Din cauza evenimentelor, care se derulau vertiginos, pe insulă n-au ajuns toate componentele pentru rachetele P-14 și, prin urmare, acestea nu puteau fi utilizate într-o eventuală luptă cu arme nucleare.

Pacea a intervenit în pragul războiului

În acea situaţie, SUA putea să blocheze insula sau să pornească un atac aerian în Cuba. Alegând prima variantă, una mai diplomatică, Kennedy a comunicat Moscovei că ţara sa era gata să aplaneze conflictul pe cale paşnică. Cu toate acestea, la 20 octombrie, armata americană a fost pusă în alertă, iar aviaţia de luptă – în stare de pregătire de 15 minute. La 21 octombrie, cercetaşii au prezentat preşedintelui Kennedy informaţii exacte despre numărul rachetelor, ceea ce a permis Washingtonului să treacă la acţiuni mai hotărâte. La 22 octombrie, Forţele Militare Maritime Americane au înconjurat Cuba, iar în aer au fost ridicaţi 25 la sută din contingentul Forţelor Militare Aeriene ale SUA, cu avioane B-52, dotate cu bombe nucleare. Au fost pregătite trupe terestre şi un corp expediţionar de 340 de mii de oameni. La 23 octombrie, Kremlinul a înmărmurit, înţelegând că militarii săi nu dispuneau de toate forţele pentru a intra în luptă cu SUA. Îndeosebi era vorba de indisponibilitatea rachetelor P-14, care puteau ameninţa cea mai mare parte a SUA. Totuşi, din bravadă, Hruşciov a declarat că URSS era pregătită să riposteze în cazul unui atac asupra Cubei.

În cele din urmă, pe 24 octombrie 1962, America a introdus blocada totală a insulei, fiind gata de război. Hruşciov a înţeles că drama este de neocolit, dacă nu se va dezice de aventurile sale. Deşi americanii au prezentat fotografii cu rachetele sovietice pe teritoriul Cubei, Hruşciov a negat prezenţa acestora pe insulă până pe 26 octombrie. În acea zi însă el şi-a recunoscut intervenţia şi a informat americanii că e gata să-şi retragă rachetele în schimbul garanţiei că nu va fi atacată Cuba şi dacă SUA îşi vor retrage cele 15 rachete din Turcia. Washingtonul nu era de acord cu cea de-a doua condiţie şi încordarea a atins cota maximă. Se aştepta ca, pe 27 octombrie, să fie declanşat un atac american asupra Cubei. Dar acest lucru nu s-a întâmplat şi tensiunea începuse să scadă, atunci când nervii unor militari de pe insulă n-au rezistat. Comandantul unei baterii de rachete sol-aer, chipurile cubaneză, a ordonat să se tragă asupra unui avion de recunoaştere american. Aviatorul a fost ucis şi escaladarea conflictului părea a fi iminentă. Chiar dacă militarii din ambele tabere optau pentru aplicarea imediată a forţei, liderii celor două state au reuşit să aplaneze conflictul pe cale paşnică. Moscova şi-a readus acasă armele nucleare.

Planul lui Putin

Regimentele înarmate cu rachete P-12 au fost desfiinţate, conform unui acord sovieto-american, semnat înainte de destrămarea URSS. În 2001, Vladimir Putin a decis să evacueze ultimele baze militare ale Kremlinului din Cuba, inclusiv centrul de spionaj radio-electronic din Lourdes.

Recent, liderul de la Kremlin a anunţat că Rusia nu exclude utilizarea unor porturi cubaneze pentru flota sa militară maritimă. Intenţia lui Putin însă seamănă cu farsa menţionată de filosoful amintit la începutul acestui text, căci situaţia în lume s-a modificat substanţial. Tensiunile dintre Havana şi vecinii săi nordici ţin de trecut şi nu e cazul să fim profeţi pentru a înţelege ce ar alege astăzi cubanezii între miliardele de dolari, obţine de la turiştii americani, şi darurile ruşilor sub formă de „arici” nuclear, vorba lui Hruşciov.

Criza rachetelor din Cuba este considerată drept cea mai tensionată perioadă din timpul Războiului Rece. În octombrie 1962, SUA și URSS ajunseseră cel mai aproape de izbucnirea unui război nuclear, după ce sovieticii au transportat 64 de rachete nucleare în Cuba şi au desfășurat 42.000 de soldați în insula din Caraibe, chiar la sud de statul american Florida. În total, 64 de cetățeni sovietici și-au pierdut viața în Cuba în perioada august 1962 - august 1964, a anunţat Ministerul rus al Apărării. 

Ion Chirtoagă,
doctor habilitat, cercetător ştiinţific principal

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 20:32

Votul din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a demnitarilor moldoveni nu reprezintă poziția statului sau a Guvernului și are caracter individual. Cel puțin asta transmite purtătătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Alexandru...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 19:33

DUGHINISMUL - Doctrina „oficială” a regimului Năstase-Dodon? /// Bătrîncea explică votul dat la APCE: „Moldova a votat pentru o nouă Europă, Europă unită, de la Lisabona la Vladivostok”

DUGHINISMUL - Doctrina „oficială” a regimului Năstase-Dodon? /// Bătrîncea explică votul dat la APCE: „Moldova a votat pentru o nouă Europă, Europă unită, de la Lisabona la Vladivostok”

Deputatul socialist, Vlad Bătrîncea, a venit cu o reacție, după ce mai multe voci au criticat votul său și al lui Andrei Năstase pentru revenirea Federației Ruse la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Dânsul spune că alături de R. Moldova au votat și țări membre...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 19:33

Artur Gumeniuc, consilierul lui Dodon - numit director adjunct la SIS /// Esaulenco a fost VOTAT de PSRM și ACUM în funcția de DIRECTOR al SIS

Artur Gumeniuc, consilierul lui Dodon - numit director adjunct la SIS /// Esaulenco a fost VOTAT de PSRM și ACUM în funcția de DIRECTOR al SIS

Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică a votat proiectul de hotărâre a Parlamentului privind numirea lui Alexandr Esaulenco în funcția de director al Serviciului Informații și Securitate (SIS).

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 19:28

VIDEO /// CIMIȘLIA: Descoperiri arheologice de 4 mii de ani

VIDEO /// CIMIȘLIA: Descoperiri arheologice de 4 mii de ani

În contextul efectuării lucrărilor de construcție a drumului national M3, săpătamâna trecută a demarat cercetărea arheologică preventivă a două movile funerare din preajma orașului Cimișlia aflate pe traseul drumului mențâionat. Pănă în aces moment au fost...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 18:55

opinie Florian Bichir: Atenție la Basarabia! Comuniștii lui Dodon nu cred în lacrimi!

Florian Bichir: Atenție la Basarabia! Comuniștii lui Dodon nu cred în lacrimi!

Zilele trecute România a răsuflat ușurată. La granițele sale nu a început un război civil. De un cataclism ne-au despărțit câteva minute. Tatăl combinatorilor, Plahotniuc, s-a retras pentru câteva zile, obosit, în sânul familiei exilate în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 18:49

Alianța ACUM-PSRM îi crează lui Dodon o suprastructură care va CONTROLA TOATE instituțiile statului

Alianța ACUM-PSRM îi crează lui Dodon o suprastructură care va CONTROLA TOATE instituțiile statului

Deputații din partea PSRM și a blocului ACUM au votat în prima lectură un proiect care transformă Consiliul Suprem de Securitate într-un organ de stat care își va subordona toate instituțiile statului. Conducătorii autorităților publice centrale care vor refuza să...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 18:27

FLASH /// Eugeniu Piterschi este noul șef adjunct interimar la IGP

FLASH /// Eugeniu Piterschi este noul șef adjunct interimar la IGP

Ministrul Afacerilor Interne a numit un șef adjunct interimar la Inspectoratul General al Poliției(IGP). Este vorba despre comisarul-șef Eugeniu Piterschi, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 25 Iunie 2019, ora: 18:07

ULTIMA ORĂ /// Patru soldați ucraineni au fost RĂNIȚI de ocupanții ruși în Donbas

ULTIMA ORĂ /// Patru soldați ucraineni au fost RĂNIȚI de ocupanții ruși în Donbas Din editia print

Patru soldați ucraineni au fost răniți în ultimele 24 de ore, în urma a trei provocări armate ale forțelor de ocupație rusești în regiunea Donbas. Inamicul a tras asupra ucrainenilor focuri de artilerie, folosind și diferite tipuri de lansatoare de grenade, informează...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 16:52

Ucraina RECHEAMĂ ambasadorul său de la Consiliul Europei după decizia APCE privind Rusia

Ucraina RECHEAMĂ ambasadorul său de la Consiliul Europei după decizia APCE privind Rusia

Ministerului de Externe al Ucrainei, Pavel Klimkin, a anunțat pe pagina sa pe Facebook că Ucraina își recheamă ambasadorul său de la Consiliul Europei după adoptarea rezoluției, ceea ce face posibil ca revenirea delegația rusă în cadrul APCE, informeaza GLAVRED.INFO

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 16:40

Prima reacție oficială după „înlăturarea” temporară a șefului CSJ și a conducerii Judecătoriei Chișinău

Prima reacție oficială după „înlăturarea” temporară a șefului CSJ și a conducerii Judecătoriei Chișinău

 În baza unei informații depuse de un judecător în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, mai mulți șefi de instanțe au fost înlăturați de la exercitarea funcției până la pronunțarea unei decizii a Inspecției judiciare pe acest caz, informeaza Ziarul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 16:36

Votul din APCE poate însemna sfârșitul Consiliului Europei

Votul din APCE poate însemna sfârșitul Consiliului Europei

 Un PSD-ist de la București (Dinu SOCOTAR), un pro-european (Andrei NĂSTASE) și un pro-rus (Vlad BĂTRÎNCEA) de la Chișinău, plus alți politicieni zăpăciți din mai multe țări europene au votat în favoarea revenirii Rusiei în Adunarea Parlamentară a Consiliului...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 16:22

Ion Leașcenco: „Andrei Năstase de la platforma DA și socialistul Vlad Bătrîncea, doi românofobi”

Ion Leașcenco: „Andrei Năstase de la platforma DA și socialistul Vlad Bătrîncea, doi românofobi”

Unionistul Ion Leașcenco a comentat votul de astăzi al liderului PPDA Andrei Nastase pentru revenirea delegației Federației Ruse in cadrul APCE.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 16:15

Cum comentează Adrian Candu votul lui A. Năstase pentru revenirea Rusiei în APCE

Cum comentează Adrian Candu votul lui  A. Năstase pentru revenirea Rusiei în APCE

 Fostul speacker Andrian Candu critică votul lui Andrei Năstase pentru revenirea Rusiei la APCE. Mai mult decât atât, democratul se întreabă dacă nu cumva „sumele primite de Dodon pentru „ȋntreținere” de la Moscova, se ȋmpart la 3?"...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 15:53

Igor Munteanu refuză să comenteze votul Pro-Rusia acordat de Andrei Năstase în numele R. Moldova

Igor Munteanu refuză să comenteze votul Pro-Rusia acordat de Andrei Năstase în numele R. Moldova

 Deputatul Igor Munteanu refuză să comenteze votul Pro-Rusia a colegului său din APCE din blocul ACUM, Andrei Năstase, informeaza deschide.md 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 15:01

VIDEO /// Maia Sandu despre alegerea lui Năstase să susțină Rusia - „Eu răspund pentru votul colegului meu Mihai Popșoi”

VIDEO /// Maia Sandu despre alegerea lui Năstase să susțină Rusia - „Eu răspund pentru votul colegului meu Mihai Popșoi”

Sandu a refuzat să comenteze explicit votul dat de co-președintele blocului politic ACUM, Andrei Năstase, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 14:00

Ședința Parlamentului Republicii Moldova din 25 iunie 2019. Ordinea de zi - DOC / VIDEO

Ședința Parlamentului Republicii Moldova din 25 iunie 2019. Ordinea de zi - DOC / VIDEO

Biroul permanent a adoptat ordinea de zi a ședinței în plen a Parlamentului Republicii Moldova. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 13:45

Unul din şefii Mafiei din Napoli a evadat dintr-o închisoare din Uruguay. Metoda genială folosită

Unul din şefii Mafiei din Napoli a evadat dintr-o închisoare din Uruguay. Metoda genială folosită

Un mafiot italian e protagonistul unei scene demna de filmul "Prison Break".

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 13:29

OPINIE Maia Sandu, invitată la București. Ce am putea oferi concret?

Maia Sandu, invitată la București. Ce am putea oferi concret?

M-a bucurat săptămâna trecută invitația dnei Dăncilă adresată dnei Maia Sandu de a face o vizită la București și cred că într-adevăr se impune un ”reset” în relațiile oficiale dintre cele două țări. Ar fi o ocazie să ne spălăm rușinea de a fi...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 13:26

OPINIE /// Butoiul cu pulbere al Europei pare a se muta în Est

OPINIE /// Butoiul cu pulbere al Europei pare a se muta în Est

Estul pribegit al Europei se cutremură din temelii. Lumea rusească are probleme ontologice “la ea acasă”, în spațiul traditional de control ideologic (spațiul ex-sovietic). De la Tbilisi la Chișinău, de la Erevan la Kiev, tot vestul spațiului ex-sovietic cere...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 13:24

România nu mai are scăpare! Ce vizează Vladimir Putin

România nu mai are scăpare! Ce vizează Vladimir Putin

România nu mai are scăpare. Rusia este într-o expansiune totală și ne atacă. Vladimir Putin nu se lasă și vizează un obiectiv strategic important.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 13:17

Demisii în sistemul judecătoresc. Ion Druță, înlăturat temporar din funcția de președinte al CSJ

Demisii în sistemul judecătoresc. Ion Druță, înlăturat temporar din funcția de președinte al CSJ

Ion Druță înlăturat temporar din funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Interimatul funcției va fi asigurat de magistrata Tatiana Vieru. Decizia a fost luată azi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 13:14

Zelenski DEZAMĂGIT de votul pro-Rusia la APCE: Să văd cum cer și eliberarea ostaticilor ucraineni

Zelenski DEZAMĂGIT de votul pro-Rusia la APCE: Să văd cum cer și eliberarea ostaticilor ucraineni

Președintele Ucrainei Volodimir Zelensky este dezamăgit de decizia APCE prin care a fost restabilit dreptul de vot Federației Ruse la Adunarea Parlamentară, după ce Moscova nu a mai putut vota în această structură din 2014, după ocuparea Crimeei. Decizie care de altfel a fost...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 25 Iunie 2019, ora: 12:59

Ștefan cel Mare și Sfânt era și se considera ROMÂN, luându-i înainte cu peste 500 de ani lui Dodon

Ștefan cel Mare și Sfânt era și se considera ROMÂN, luându-i înainte cu peste 500 de ani lui Dodon

Așa cum bine se știe, cotropirea rusească și sovietică a Basarabiei a adus populației multe nenorociri. Pe lângă cele fizice, au fost și cele de natură sufletească. Totul s-a axat pe minciună și abuz de putere. Mai mult, culmea lipsei de bun simț, s-a insuflat sub amenințarea...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)