Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente
 
 
 

Actualitate 15 August 2018, ora 07:48    Din editia print

Despre drepturile Basarabiei asupra României

Marime Font

Cred că a venit timpul să vorbim despre drepturile fundamentale ale basarabenilor și despre datoria Bucureștiului față de Basarabia, care, de la bun început, a fost parte componentă a Neamului Românesc, a participat atât la Mica Unire din 1859, cât și la Unirea Mare din 1918, precum și la făurirea României Moderne. Din păcate, unii politicieni, de pe ambele maluri ale Prutului, doresc să treacă sub uitare aceste lucruri sfinte, iar răufăcătorii și repetenții la istorie luptă pentru a le stârpi rădăcinile.  

Cât putem să supraviețuim orfani?

Această stare de lucruri a generat forma noastră specifică de adresare către politicienii de peste Prut, care este inspirată nu numai de soarta dramatică pe care am avut-o, dar și de îndrăzneala lui Constantin Stere în 1917. Deși a trecut mult timp de atunci și am ajuns în Anul Centenar, împlinirea noastră încă nu are loc. Ba mai mult, în loc să ne adunăm forțele pentru a convinge Marile Puteri, care au recunoscut Unirea în 1918, și pe succesoarele Pactului „Ribbentrop-Molotov” să repare consecințele înțelegerii dintre Stalin și Hitler, Bucureștiul ne îndeamnă să sărbătorim împreună.

Desigur, o sută de ani de la întregirea Țării este pentru România o aniversare așteptată și plăcuta, care trebuie sărbătorită. Însă pentru basarabeni și, mai ales, pentru nord-bucovineni, această dată provoacă tristețe, durere și neîncredere în ziua de mâine. Cât am mai putea să supraviețuim orfani, cu părinții și frații în viață?



În 1917, Constantin Stere a lansat sloganul „Drepturile Basarabiei asupra României”, apreciind acea perioadă ca pe una benefică pentru eliberarea Basarabiei și revenirea ei acasă. Intuiția sa lucidă sugera decesul Imperiului Țarist. El cunoștea atmosfera ce predomina la București în ajunul intrării Regatului Român în război. Știa, de asemenea, că elita politică românească, deși avea bărbați școliți și devotați, era lipsită de o idee națională, strategie comună, de lungă durată, ce ar fi consolidat societatea în scopul reîntregirii neamului.

Lipsește o strategie națională comună

Din păcate, Bucureștiul nici astăzi nu are o astfel de strategie națională. După 1989, România a făcut două lucruri importante: în 2004, a aderat la NATO și, în 2007, la UE. Și ce a urmat apoi? Bruxelles-ul o îndeamnă să se integreze mai efectiv, să lupte cu corupția, iar americanii îi cer să mărească cheltuielile bugetare pentru armament, să transforme armata în una profesionistă și să majoreze efectivul militarilor români în Afganistan. Cam astea ar fi interesele mai marilor lumii, cu atât mai mult, cu cât americanii au anunțat, încă în anii ’90, că problema Basarabiei nu este a SUA, ci a României. Declarația i-a aparținut fostului ambasador al Statelor Unite la Moscova Jack Foust Matlock.

Lipsa unei strategii naționale pentru Neamul Românesc are consecințe grave și pentru societatea noastră, și pentru mentalitatea elitei politice de peste Prut. Să ne amintim de anul 1916, când România a întrat în război de partea Antantei cu scopul de a elibera Ardealul. În ajun, se discuta și despre eliberarea Basarabiei, însă balansoarul intereselor politice ale elitei românești a înclinat spre Transilvania, care era mai dezvoltată. Atunci însă basarabenii, fiind mai îndrăzneți și, bucurându-se de sprijinul lui Alexandru Marghiloman, au reușit să se impună primii. Evenimentele anilor 1914-1918 au ceva în comun cu zilele noastre, mai exact cu anii 2014-2018, chiar dacă situația de atunci din România și Europa era foarte grea și imprevizibilă. Totuși, și astăzi, ca și atunci, basarabenii și nord-bucovinenii sunt în afara granițelor politice ale României, elita politica românească se conduce de propriile interese și Bucureștiul nu are o idee strategică națională comună cu privire la Unire.

R. Moldova nu are istorie

Despre această situație îngrijorătoare au vorbit și unele personalități din România, Europa și America. De exemplu, la cei o sută de ani ai săi, renumitul istoric Neagu Djuvara a concluzionat: „Noi, românii, o facem pe formula stupidă - să nu piară ființa statului. Ce e asta ființa statului? Ființa statului polonez a pierit 200 de ani și uite ce vânjoși sunt și acum. Ce înseamnă ființa statului? Ființa neamului să nu dispară, dar nu ființa statului, care e o entitate juridică. Noi avem mania asta ca, odată ce ne merge rău, să sărim în barca cealaltă... Marea faptă bună a românilor este însăși trecerea lor prin istorie... Dacă recuperăm Basarabia, ar trebui de acum înainte să investim mult în această zonă.”

Iar americanul George Friedman, căruia, grație profesorului Dan Dungaciu, am avut ocazia să-i dăruiesc cartea mea „Bassarabia Unknown to the West” (Basarabia necunoscută), dă o explicație similară atitudinii elitei politice românești pe parcursul istoriei. Spre deosebire de polonezi, afirmă el, românii s-au ferit să treacă prin istoria celor mai periculoase vremuri și au contat pe condiții mai prielnice lor, pentru ca cele mai grele lecții de istorie pentru ei să fie făcute de alții din afară. Profesorul Friedman scoate la suprafață și motivul acestei stări de lucruri, menționând că „unirea R. Moldova cu România este unica modalitate reală și benefică pentru ambele țari”, iar nehotărârea Bucureștiului de a rezolva această problemă nu este de ordin economic, ci ține de mentalitatea elitei politice. Statul R. Moldova nu are istorie, spune Friedman, pentru că e făcut în baza violării istoriei de către Stalin.

România întregită ar fi mai puternică și pentru SUA, și pentru Europa

Anume perioada actuală este foarte benefică pentru România ca să treacă demn prin istorie. Țara face parte din NATO și Uniunea Europeană, se dezvoltă economic și este un aliat de încredere al SUA, iar de la 1 ianuarie 2019 va prelua președinția UE. Având toate cărțile și pârghiile la îndemână, ar mai avea nevoie de curaj și responsabilitate pentru a solicita cu insistență Marilor Puteri să accepte reîntregirea Țării. Dacă SUA, din motive de securitate, pledează pentru unificarea celor două Corei, și România întregită ar fi mai puternică nu doar pentru americani, ci și pentru Europa.

În Declarația de Independență a R. Moldova – singurul act juridic ce confirmă apariția acestui stat, recunoscută la nivel internațional, este scris negru pe alb: „Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Acest spațiu a fost și este România.

Cât privește ambițiile Comratului, găgăuzi ar trebui să înțeleagă niște lucruri simple. Mai întâi de toate faptul că, în componența României Mari și a Uniunii Europene, calitatea vieții lor va fi mult mai bună. În orice caz, autonomia găgăuză, garantată de Chișinău, se află pe teritoriul R. Moldova, dar nicidecum a Federației Ruse. De aceea dreptul Basarabiei asupra României constă în cererea necondiționată ca adevărul istoric să triumfe.

Sergiu I. Chircă,
Om Emerit în știință,
membru de onoare al Academiei Române,
profesor universitar

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md