Destabilizarea situaţiei din vestul Ucrainei şi din România corespunde deplin cu interesele Rusiei

publicat în Ultima oră pe 29 Octombrie 2014, 08:33

Federaţia Rusă lucrează prin intermediul mai multor reprezentanţi din statele Europei centrale pentru a lansa procesul de destabilizare a sistemului politic al Uniunii Europene în cadrul proiectului "Primăvară rusă", prevăzut pentru primăvară anului 2015, este concluzia experţilor de la Center for Eurasian Strategic Intelligence (CESI), un think thank cu sediul la Londra, înfiinţat în 2014 şi care urmăreşte politică expansionistă a Rusiei în Europa de Est şi Asia Centrală.

Preşedintele Parlamentului ungar Laszlo Kover a afirmat că ţară să ar putea revizui statutul ţării sale de membru al Uniunii Europene deoarece Bruxellesul îşi dictează termenii în faţă Budapestei. Acesta a fost citat că afirmând că, dacă UE doreşte să spună unei ţări cum trebuie să fie guvernată, atunci Ungaria ar trebui să ia în calcul părăsirea Uniunii, chiar dacă acesta este doar un scenariu "de coşmar".

Potrivit estimărilor CESI, poziţia lui Laszlo Kover reflectă opinia premierului ungar Viktor Orban. Dar economia acestei ţări are un impact marginal asupra UE că şi mărimea ţării. Pe cale de consecinţă, o ieşire din blocul comunitar ar conduce la un dezastru economic pentru Ungaria iar aceste estimări sunt împărtăşite de o serie de experţi ungari şi de reprezentanţi ai elitelor politice.

În aceste condiţii, declaraţiile autorităţilor de la Budapesta sunt de natură pur politică şi au că scop influenţarea poziţiei UE că întreg şi a votanţilor interni. Ungaria continuă să ducă o bătălie pierdută împotriva consecinţelor crizei economice mondiale şi încearcă să concentreze autoritatea, alături de iniţiative naţionaliste care să împiedice pierderea puterii de către Orban. Declaraţiile lui Laszlo Kover au venit după sugestia liderului social-democraţilor germani, Peer Steinbruck, de a scoate Ungaria din UE, având în vedere că "un regim dictatorial" a fost creat în această ţară.

Potrivit estimărilor CESI, Budapesta nu va merge pe calea unei decizii unilaterale privind ieşirea din UE. Exporturile sunt concentrate în ţările UE (75%), ceea ce înseamnă consecinţe economice dezastruoase dacă se încearcă ieşirea din piaţă unică. Un astfel de pas ar conduce la prăbuşirea forintului, creşterea inflaţiei şi şomajului, alături de reducerea masivă a rezervelor valutare şi scăderea producţiei industriale.

Moscova ar putea promite sprijin economic şi financiar cu condiţia că autorităţile de la Budapesta să facă lobby pentru interesele Kremlinului în Europa. Dar realitatea arată că Rusia nu este capabilă, tehnic, să ofere un astfel de suport - exporturile Ungariei în Rusia sunt doar 6% iar importurile sub 10%, şi acestea doar combustibil.

În această privinţa, atitudinea Kremlinului faţă de teritoriile din România şi din Ucraina unde sunt concentrate populaţii majoritar ungar şi sprijinul pentru politică lui Orban ar putea fi singurul argument pe care Moscova l-ar putea folosi pentru a obţine sprijinul Ungariei.

Destabilizarea situaţiei din vestul Ucrainei şi în România corespunde deplin cu interesele Rusiei în Ucraina şi în Moldova. Pe cale de consecinţă, Moscova foloseşte problemele interne din Ungaria pentru a încuraja guvernului lui Viktor Orban să promoveze o politică agresivă în regiune şi pentru poziţii ferme împotriva politicii europene.

Potrivit estimărilor experţilor CESI, Rusia pregăteşte o platforma pentru a încuraja politici similare în alte ţări din regiune, în special în Cehia.

De notat că guvernul ungar şi-a arătat sprijinul activ faţă de acţiunile preşedintelui Vladimir Puţin. În 25 septembrie, operatorul ungar de distribuţie a gazelor a stopta fluxul inves către Ucraina fără niciun avertisment, în contradicţie cu interesele UE dar în conformitate cu cele ruse.

În 16 octombrie, ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto a declarat pentru The Financial Times că sancţiunile europene nu au efectul aşteptat asupra Rusiei. 



Sursa: hotnews.ro