Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente
 
 
 

Social 16 Iunie 2016, ora 08:00    Din editia print

Destinații de viitor ale elevilor ruși: Moscova, Kiev, Sankt Petersburg

Marime Font

Să continue studiile acasă, să plece cât mai repede de aici, spre vest sau spre est, spre ruși sau spre europeni, planurile de viitor ale absolvenților școlilor ruse din Chișinău se împart. Cert este că acum sunt concentrați pe examenele de maturitate. 

Odată cu începutul verii, s-a dat start și sesiunii de bacalaureat 2016. Peste 6150 de elevi din 257 instituții de învățământ cu predare în limba rusă s-au înscris la sesiunea de examene din acest an. În total, sunt admiși peste 21500 de candidați, dintre care 75% sunt absolvenți ai claselor a XII-a, iar 25 la sută – restanțieri din sesiunile anterioare. Potrivit Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, probele de examen vor fi organizate în 102 centre de BAC, dintre care 30 sunt amplasate în municipiul Chișinău. Examenele au loc în perioada 3-21 iunie 2016.

Potrivit Ministerului Educație, metodologia de organizare a examenelor din acest an nu a suferit modificări față de cea din anul precedent. Candidaților, care vor fi prinși că au asupra lor materiale interzise sau că încearcă să copieze, le vor fi anulate notele la toate probele examenului de bacalaureat, iar șansa de a susține repetat BAC-ul va fi abia la anul viitor.



Lucrările vor fi verificate în perioada 4-26 iunie, iar rezultatele vor fi afișate în centrele de BAC, la data de 27 iunie 2016. Candidații care nu vor fi de acord cu nota obținută, vor avea la dispoziție 48 de ore pentru a depune contestațiile (în zilele de 27 și 28 iunie). Rezultatele finale, după examinarea contestațiilor, vor fi anunțate la data de 6 iulie.

„Nu e suficient să cunoști limba română, trebuie și să fii băștinaș get-beget”

Pentru a afla ce planifică să facă tinerii vorbitori de rusă după încheierea sesiunii de examene am mers în vizită la Liceul Teoretic „Nicolae Gogol”. Era ziua când aceștia își testau cunoștințele la limba de instruire. Chiar în fața instituției am întâlnit-o pe doamna Maria, care-și aștepta nepotul. „Acum, alte gânduri decât de a da bine BAC-ul nu avem. Desigur, în perspectivă, toți își doresc să continue studiile, să se specializeze în vreun domeniu. Trăim într-un secol digital, fără cunoștințe nu faci nimic. De aceea nu cred că cineva speră să ajungă paznic sau să ofere servicii de spălat geamuri. Oricum, nu vreau să ghicim acum. Să treacă cu bine de examene, care sunt foarte importante”, spune ea. Nu este sigură dacă nepotul său va dori să rămână în țară. „Mă uitam la colegii lui, după examenul la limba română, și am înțeles că ei o cunosc foarte bine. Dar asta nu este o garanție că atitudinea față de vorbitorii nativi de rusă se va schimba spre bine. De viață bună nu fuge nimeni”, adaugă femeia. Potrivit ei, în Moldova lipsesc companiile care ar angaja ingineri, tehnologi, se angajează doar barmani sau chelneri. „La noi, la școală, vin studenți să facă practica și de la ei am aflat că pentru a trăi omenește, lucrează în diferite localuri. Dar nici să se angajeze în școli nu vor, pentru că se plătește foarte prost. Se micșorează natalitatea, descrește și numărul elevilor și, respectiv, al școlilor. Ca să rămână tinerii în țară, trebuie ca cei de la conducere să nu mai împartă între ei fiecare leu, ci să dezvolte economia republicii. Când oamenii vor avea de lucru, nimeni nu va mai pleca”, concluzionează femeia.

După încheierea examenului l-am întâlnit pe Alexandr, care este pasionat de sport și este un înotător profesionist. „În Moldova nu sunt condiții pentru dezvoltare în acest domeniu. Până acum mi-au finanțat părinții participarea la tot felul de competiții, dar nu pot să mă bazez încontinuu pe banii lor. Încă nu am hotărât unde voi face universitatea, dar cu siguranță nu voi rămâne în țară”, a spus tânărul.

Alexandra, o altă elevă vorbitoare de rusă ne-a spus că nu învață în Moldova din primii ani. „Clasele primare le-am făcut la Moscova, iar când am ajuns aici trebuia să recuperez materiile. Părinții planifică să ne mutăm înapoi, dar așteaptă să termin examenele”, ne-a spus ea. Tânăra încă nu a ales o specializare și nici universitatea, spune că nu a prea avut timp să se documenteze despre facultățile din Moscova.
În același timp, Anastasia, vorbitoare de rusă, ne spune că-și face griji pentru viitorul său în R. Moldova. Aceasta ar fi auzit „de la prieteni că, pentru companiile internaționale, nu e suficient să cunoști limba română, trebuie și să fii băștinaș get-beget. Cu studii superioare, își trimit CV-urile și sunt refuzați”.

Mai radical din cei cu care am reușit să discutăm a fost Serghei, care s-a declarat bucuros că nu a învățat într-o școală românească, or, potrivit lui „în cele rusești nivelul de studii este mult mai înalt”. „Limba română nu mi-a trebuit niciodată, nici în Moldova, nici peste hotare, unde am mai călătorit cu familia sau prietenii. Eu, la fel ca mulți colegi de clasă, nu planific să rămân în țară după absolvirea școlii. Majoritatea planificăm să învățăm fie în Moscova, fie în Kiev ori Sankt Petersburg. Și chiar dacă n-aș pleca la studii într-o țară vorbitoare de rusă, limba română nu ar prezenta un avantaj, rusa, în schimb, va da greutate CV-ului”, ne asigură el. În cealaltă extremă, Dumitru, și el vorbitor de rusă, ne convinge că abia așteaptă să plece la București, unde vrea să studieze în domeniul IT. „Îmi place această țară. Mai am de aprofundat cunoștințele în limba română, în special la partea orală. Aici nu am prieteni vorbitori de română, o vorbesc doar la orele de profil”, ne-a spus tânărul.
Plimbându-ne dintr-o extremă în alta, un lucru am înțeles de la interlocutorii noștri – puțini sunt cei care planifică să rămână în țară.

Elevii trebuie să se prezinte cu jumătate de oră mai devreme și nu au voie să intre la examene cu alte obiecte decât cele prevăzute în metodologia cu privire la desfășurarea sesiunii din 2016. Accesul candidaților în sălile de examen va fi permis în baza actului de identitate. La proba de geografie, elevii vor putea să intre cu atlasul școlar, iar la cea de matematică, fizică și informatică, accesul va fi permis cu riglă, creion și radieră. La celelalte examene, candidații vor putea să aibă doar pix cu cerneală albastră. Măsurile de securitate rămân a fi sporite, pentru a reduce cazurile de fraudă la bacalaureat. La fiecare 30 de candidați sunt desemnați doi asistenți în sala de examen pentru a monitoriza dacă examenul se desfășoară cum trebuie.

Un articol de: Ana Gherciu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md