Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la 23 Septembrie 2018
Abonamente

Comentariu 2 Aprilie 2013, ora 07:21    Din editia print

Marime Font

Detalii tehnice despre cum s-a făcut reunificarea Germaniei

Există o impresie falsă asupra modului în care s-a făcut reunificarea Germaniei: tinerii nemulţumiţi au dărâmat zidul Berlinului, simbolul divizării germane, iar după căderea zidului, cele două Germanii s-au unit bătând din palme în virtutea articolului 23 din Constituţie.

 
 
 

Raţionamentul se bazează pe legenda despre Constituţia care prevedea reunificarea Germaniei Federale cu Germania Democrată. Doar că istoria şi documentele nu prea confirmă această viziune în culori mult prea pastelate, care, de ce nu? este extrem de tentantă pentru o repetare şi în cazul românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Chestiunea-cheie în reunificarea Germaniei din 1990 este tratatul de pace care a încheiat cel de-al Doilea Război Mondial şi evoluţia negocierilor care au dus la despărţirea Germaniei în două state. Marele secret, cunoscut de toată lumea, este că nu a existat un tratat de pace cu Germania la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Învingătorii nu au putut multă vreme să ajungă la o viziune comună asupra viitorului Germaniei. Chestiunile legate de statele mici au fost rezolvate rapid conform doctrinei Stalin: armata ocupantă şi-a impus sistemul social şi politic, iar formalităţile au fost consfinţite prin tratatele de pace semnate la Paris în 1947.



Doar că în Germania aliaţii occidentali nu au dorit să lase mână liberă sovieticilor aşa cum o făcuseră în Europa de Est. Astfel că în mijlocul Europei s-a perpetuat acordul de la Potsdam din 1945: Germania a fost împărţită în patru zone de ocupaţie. Sovieticii au făcut ce ştiau ei mai bine în zona lor de ocupaţie, occidentalii şi-au impus principiile în zona lor. Au existat mai multe tentative pentru a se ajunge la un tratat de pace cu Germania, au fost propuse mai multe proiecte de reunificare, însă toate erau sortite de la bun început eşecului: începuse Războiul Rece. Iar Germania a rămas despărţită şi fără un tratat de pace.

Acest tratat de pace cu Germania care a încheiat formal cel de-al Doilea Război Mondial a fost semnat abia pe 12 septembrie 1990, după mai multe runde de negocieri în care au fost implicate puterile învingătoare: URSS, SUA, Marea Britanie şi Franţa. În documentul denumit oficial „Tratatul pentru reglementare finală cu privire la Germania”, puterile ocupante au renunţat la drepturile conferite de acordul de la Potsdam din 1945 (acord modificat puţin câte puţin în decursul Războiului Rece). Fără tratatul din 1990, reunificarea Germaniei nu ar fi fost posibilă. Bineînţeles, procesul de reunificare a fost început de cetăţeni, însă nu trebuie uitate condiţiile în care s-a petrecut acest lucru. Germania de sub influenţa sovietică era un stat în plin colaps economic, politic şi social. Nimeni nu mai dorea să trăiască în Republica Democrată Germană, toată lumea voia în Republica Federală Germană.

Şi nu în ultimul rând trebuie enunţat clar celebrul articol 23 din Constituţia RFG de la 1949: „Această Constituţie se aplică pe teritoriul landurilor Baden, Bavaria, Bremen, Berlin, Hamburg, Hessen, Saxonia Inferioară, Nordrhein-Westfalen, Rheinland-Pfalz, Schleswig-Holstein, Württemberg-Baden şi Württemberg-Hohenzollern. În alte părţi ale Germaniei va fi pusă în aplicare după aderarea lor”. Cu alte cuvinte, reunificarea Germaniei era prevăzută să se producă cu acordul şi la cererea landurilor rămase sub ocupaţie sovietică.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul