Dicţionar de nume: Alcaz

Dicţionarul limbii române atestă în judeţul Sălaj din Ardeal forma verbală mă alcăzesc, cu sensul „mă întocmesc cu cineva asupra preţului vreunui lucru”. Prin intermediul unei porecle a apărut numele Alcazi, atestat documentar şi în Moldova istorică, în sec. al XVIII-lea, inclusiv în Basarabia. Matei Alcazi, biv clucer (fost dregător care se ocupa cu aprovizionarea curţii domneşti; concomitent, intendent general al armatei), face o danie Episcopiei Huşilor (3 dughene din Chişinău şi o pivniţă din Târgul Lăpuşnei), la 1735; Iordachi Alcazi, iscăleşte zapis de danie a moşiei Hăsnăşeni, ţin. Soroca şi o jumătate de sat Pătrăşcani tot pe Cubolta, ţin. Soroca lui Lascarachi Roset, vel vornic (mare dregător care se ocupa cu administrarea curţilor domneşti din toată ţara), la 1783. La 1818 este atestat Constantin Alcazi, copist (făcea copii după originale). I. Iordan indică şi numele topic Alcazi.

Azi, în republică, numele este înregistrat cu forma Alcaz, purtat de 325 de persoane, şi numai 8 persoane sunt înscrise cu forma iniţială, păstrată prin tradiţie scrisă, Alcazi.

Maria Cosniceanu