Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente
 
 
 

Social 3 Noiembrie 2016, ora 07:20    Din editia print

Discriminați pentru că se iubesc

Marime Font

Foto: simbol

Destrăbălați, anormali, bolnavi sau perverși – în mare parte, așa sunt percepuți în societatea noastră membrii comunității LGBT (lesbiene, gay, bi-sexuali, trans-sexuali). Ei sunt unul dintre cele mai discriminate grupuri, iar toleranța moldovenilor este foarte joasă, o demonstrează studiile.

Unii sunt tratați diferit la universitate, la locul de muncă sau atunci când merg în localuri. Mai grav e faptul că mulți reprezentanți LGBT sunt batjocoriți, bătuți sau chiar respinși de propria familie. Cum aceste persoane țin piept discriminatorilor și în ce măsură îi protejează legea, i-am întrebat chiar pe câțiva dintre ei.

În literatura de specialitate discriminarea este definită drept „situaţia în care oamenii din diferite grupuri sociale nu se bucură în egală măsură de un drept fundamental sau garantat prin lege, fără un motiv justificat”. Potrivit unui studiu privind percepțiile și atitudinile față de egalitatea în R. Moldova, realizat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității în anul 2015, grupul LGBT este respins de marea majoritate a populației. Oamenii manifestă o atitudine revoltătoare și agresivă față de aceste persoane și îi asociază cu „Legea egalității de șanse”, percepută eronat ca „legea minorităților sexuale”.



Respondenții studiului consideră că acceptarea comunității LGBT contravine principiilor religiei ortodoxe, instituție familiei, stării psihoemoționale și comportamentale ale copiilor.

Li s-a interzis accesul în local pentru că s-au sărutat

Unul dintre reprezentanții grupului LGBT este Alexandru, locuitor al Capitalei. Tânărul a înțeles că este gay încă pe când avea 12-14 ani, în perioada maturizării sexuale. Peste câțiva ani și-a anunțat și membrii familiei despre acest lucru, iar mama sa a avut nevoie de șase luni ca să se împace cu gândul respectiv. Mai târziu el și-a făcut studiile la Universitatea de Medicină și a declarat deschis că este homosexual, iar patru ani a locuit în căminul studențesc și nu a întâmpinat probleme.

Acum familia și rudele îl acceptă și îl susțin, iar prietenii și colegii îl respectă pentru că a avut curajul să recunoască public că e gay. Atitudinea față de el însă nu este aceeași în restul societății, iar acest lucru se face vizibil atunci când Alexandru este în compania partenerului său. „Am fost discriminat direct într-un local - este și decizia Consiliului pentru eliminarea discriminării. M-am sărutat și am dansat într-un karaoke împreună cu un prieten de-al meu, iar ulterior ne-am ales cu interdicția de a mai merge în acel local. Noi am înregistrat convorbirea cu patronul și am mers la consiliu. Nu a fost necesar să mergem în judecată, deoarece proprietarul a realizat că a greșit. Ulterior am mai mers acolo, atitudinea a fost mai binevoitoare, dar oricum am fost rugați să nu ne manifestăm orientarea în public. Vreau să menționez că acolo mereu sunt băieți care se sărută cu fete și nimeni nu le zice nimic”, spune tânărul.

Alexandru face „outreach” – o activitate socială într-un grup de risc, în cazul său oferirea suportului bărbaților care fac sex cu alți bărbați. El îi asigură cu materiale informative, le pune la dispoziție prezervative, face testări la HIV, precum și alte măsuri necesare. În prezent bărbatul activează în cadrul echipei Gender Doc-M – organizație neguvernamentală care promovează în mod activ drepturile comunităţii LGBT.

„Tu ești el sau ea?”

O altă persoană care face parte din acest grup este Sașa. Acesta are 27 de ani și a înțeles că este băiat în toamna anului 2014. Ulterior tânărul a declarat deschis că este bărbat trans-sexual și gay. Mulți ani lui i-a fost foarte dificil să se accepte, acum însă și-a găsit armonia. Familia a reacționat calm atunci când a aflat noutatea. „Mama chiar mi-a spus că eu mereu am trăit și am acționat ca un bărbat. Unii prieteni au reacționat înțelegător, alții au zis că nu mă acceptă, prin urmare, cu ei am încetat să mai comunic și îmi pare bine. Imediat cum mi-am schimbat exprimarea gender (haine, coafură etc.) în cea caracteristică bărbaților, unii necunoscuți mă întrebau uneori dacă sunt băiat sau fată?! De obicei le răspundeam că sunt om”, mărturisește interlocutorul meu.

Principala problemă cu care se confruntă Sașa, e faptul că societatea așteaptă ca el să joace un anumit rol, fie de bărbat, fie de femeie. Astfel se întâmplă să fie discriminat. „Eu nu vreau să joc niciun rol social, îmi doresc doar să fiu acceptat ca o simplă persoană”, susține acesta. „Spre exemplu, anul trecut în timpul unui târg de caritate, de mine s-a apropiat un bărbat nu tocmai treaz și m-a întrebat: tu ești el sau ea? I-am răspuns că sunt transgender. Om. Personalitate. Ce vă interesează de ce sex sunt? El mi-a răspuns: eu asta înțeleg, dar din cine în cine? Din femeie în bărbat, i-am zis și am început să-i explic că viața personală e doar treaba mea. La care dânsul a remarcat: dar cum oare faceți asta?! La sex făcea referire. Atunci a venit paza și l-a luat de lângă mine”.

Sașa a recunoscut că nu planifică să-și schimbe sexul, nici hormonal și nici chirurgical.

Părinții încearcă să „schimbe” orientarea sexuală a copilului prin violență

Angelica Frolov, reprezentant Gender Doc-M, susține că în R. Moldova încă sunt multe persoane care urăsc comunitatea LGBT, însă aceasta este o ură bazată doar pe prejudecăți. „De obicei o singură discuție calmă, argumentată și cu răbdare, îi face pe oameni să înțeleagă că ura este nefondată. Totuși, situația se schimbă încet, tot mai multe persoane din această comunitate își destăinuie identitatea, iar tot mai multă lume spune că are gay printre rude, prieteni și acest fapt îi face mai deschiși spre acceptare. Cea mai mare problemă este faptul, că încă mai sunt persoane publice, politicieni, lideri religioși, interesați să mențină această ostilitate pentru a controla și a manipula opinia publică”, consideră Frolov.

În opinia ei, cea mai răspândită formă a discriminării persoanelor LGBT este hărțuirea. Ea începe de la propria familie și se răspândește printre prieteni, la locul de studii, la serviciu sau printre vecini. „Avem multe cazuri când părinții aplică toate formele de violență pentru a „schimba” orientarea sexuală a copilului. Deci, ignoranța îi face să dăuneze propriului copil, fără a înțelege ce traume fizice și psihologice îi cauzează și fără a cunoaște că orientarea sexuală nu poate fi schimbată, deși au fost multe încercări, inclusiv în perioada fascismului”, conchide interlocutoarea mea, care este lesbiană și nu ascunde acest lucru.

Statisticile altor țări arată că numărul persoanelor homosexuale într-o societate este în medie de 5-7 la sută din numărul total al locuitorilor. Aceasta e o cifră constantă, stabilă și nu depinde nici de situația cu drepturile omului și nici de nivelul de dezvoltare a statului. Prin urmare, conform unor calcule simple, din circa 3,5 milioane, populația oficială a R. Moldova potrivit Biroului Național de Statistică, 175 de mii ar fi persoane cu orientare homosexuală și bisexuală.

Pentru a considera că tratamentul este discriminatoriu, acesta trebuie să fie condiţionat de unul din criteriile protejate de lege, mai exact: rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar.

Persoanele LGBT ale căror drepturi sunt încălcate se pot adresa la:
Centrul de Informaţii Gender Doc-M: 28-88-61, 28-88-63;
Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii: 0-8003-3388 – apel gratuit și confidențial;
Linia fierbinte a Coaliţiei Nediscriminare: 0-8003-8003 – apel gratuit și confidențial.

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md