Astăzi 26 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:13
Abonamente

UE / Nato 31 Mai 2017, ora 11:47

Disensiunile UE - SUA par să se fi accentuat după reuniunile NATO şi G7

Marime Font

Disensiunile între UE şi SUA par să se fi amplificat după reuniunile NATO şi G7, pe fondul dezacordurilor constatate în privinţa relaţiilor comerciale, bugetelor militare, combaterii terorismului şi contracarării efectelor încălzirii climei. 

La summitul G7, Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Japonia şi Canada au reiterat "angajamentul puternic" în sensul aplicării rapide a măsurilor pentru combaterea încălzirii climatice stabilite prin Acordul de la Paris. Însă preşedintele SUA, Donald Trump, a refuzat să asume această responsabilitate.

Pe fondul disensiunilor, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a semnalat că Uniunea Europeană nu se mai poate baza pe Statele Unite, astfel că trebuie să îşi construiască propriul viitor. "Vremurile în care ne puteam baza în totalitate unii pe ceilalţi au cam trecut", a declarat Angela Merkel, referindu-se la relaţiile cu SUA şi Marea Britanie.



Sigmar Gabriel, ministrul german de Externe, a lansat o serie de critici faţă de preşedintele american, susţinând că acţiunile lui Donald Trump au diminuat puterea Occidentului, acuzând Administraţia SUA că "s-a poziţionat împotriva intereselor Uniunii Europene".

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, vrea consolidarea unităţii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, a anunţat Executivul UE, subliniind, după ce cancelarul german Angela Merkel a criticat SUA şi Marea Britanie, că Europa va avea propriul parcurs, dar va manifesta deschidere în relaţia transatlantică. "Jean-Claude Juncker este favorabil construirii punctelor de legătură, Comisia Europeană pe care o conduce va lucra pentru unitatea celor 27 de state membre", a declarat luni după-amiază, la Bruxelles, Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului UE, pledând pentru aprofundarea integrării europene în domenii precum comerţul, apărarea şi securitatea. "Uniunea Europeană va trebui să asume responsabilitatea propriului destin, dar va rămâne deschisă la nivel mondial şi mereu dispusă angajamentelor. Relaţiile transatlantice vor continua să fie esenţiale pentru siguranţa şi prosperitatea la nivel global. Vom continua în direcţia menţinerii unui nivel bun în relaţiile transatlantice", a adăugat Margaritis Schinas, potrivit publicaţiei italiene Quotidiano.net, precizând că întrevederea pe care Jean-Claude Juncker a avut-o în urmă cu câteva zile cu Donald Trump, preşedintele SUA, a fost "amicală şi constructivă".

Probleme în relaţiile comerciale şi disensiuni privind bugetele militare

Potrivit Der Spiegel, în cursul întrevederii pe care a avut-o cu liderii UE, Donald Trump a criticat practici comerciale, afirmând că "germanii sunt răi" în materie de exporturi şi avertizând că va limita importurile de autovehicule germane în SUA. Ajuns la Washington, Trump a transmis marţi: "Avem un deficit comercial masiv în relaţia cu Germania, plus că ei plătesc mai puţin decât ar trebui pentru NATO şi în domeniul militar. Foarte rău pentru SUA. Aceste lucruri se vor schimba".

În declaraţiile făcute la summitul NATO de la Bruxelles, Donald Trump a reluat ideea aducerii bugetelor militare la nivelul de 2% din PIB, preşedintele american afirmând că "23 dintre cele 28 de state membre NATO încă nu plătesc cât ar trebui pentru apărare". Surse diplomatice de la Berlin au transmis că Germania va suplimenta bugetul pentru apărare, dar nu pe termen scurt, iar ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, a catalogat, într-un interviu acordat DPA, drept "absurd" obiectivul stabilit de Donald Trump.

În comunicatul difuzat după summitul de la Bruxelles, Alianţa Nord-Atlantică a transmis: "Liderii NATO au fost convenit să facă eforturi suplimentare pentru a asigura o asumare mai corectă a sarcinilor pentru apărare. S-a decis elaborarea unor planuri anuale la nivel naţional, prin care aliaţii vor explica modul în care intenţionează să atingă angajamentele de investiţii făcute împreună în anul 2014".

Donald Trump a cerut cu insistenţă Germaniei să suplimenteze bugetul militar, însă, în februarie, cancelarul Angela Merkel a replicat că Statele Unite au putere datorită Alianţei Nord-Atlantice. "Eu cred că puterea Statelor Unite creşte şi datorită Alianţei Nord-Atlantice. Alianţa Nord-Atlantică este importantă şi pentru Statele Unite", a afirmat Angela Merkel. Referindu-se la insistenţele în sensul suplimentării bugetului pentru apărare până la nivelul de 2% din PIB, Angela Merkel amintea în februarie că Berlinul a sporit treptat cheltuielile pentru apărare, precizând că ţinta de 2% din PIB va fi atinsă în 2024. În schimb, Germania, Franţa şi alte naţiuni europene au demarat planuri pentru crearea unor structuri comune de apărare la nivelul Uniunii Europene, situaţie percepută ca fiind o încercare de a rivaliza cu NATO.

Donald Trump pare să evite angajamentul apărării colective în cadrul NATO

Deşi a cerut suplimentarea bugetelor militare, Donald Trump a evitat să asume angajamentul clar de respectare a Articolului 5 al Tratatului NATO, privind apărarea colectivă. Pe fondul semnelor de întrebare, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a transmis ulterior că Donald Trump menţine "deplin angajamentul" în favoarea Articolului 5, calificând drept "prostuţe" solicitările de a oferi asigurări explicite în acest sens.

Combaterea terorismului

Donald Trump a insistat ca Alianţa Nord-Atlantică să se implice mai mult în combaterea terorismului. La summitul de joi, Alianţa Nord-Atlantică a adoptat un plan de acţiune pentru intensificarea acţiunilor de combatere a terorismului. "NATO va deveni membru cu drepturi depline al coaliţiei globale, în care cele 28 de state participă deja", a transmis secretarul general, Jens Stoltenberg. Alianţa Nord-Atlantică va intensifica susţinerea acordată coaliţiei antiteroriste, avioane NATO de tip AWACS urmând să contribuie la îmbunătăţirea siguranţei aeriene. "Am decis şi înfiinţarea unei structuri antiteroriste în cadrul Diviziei de informaţii. Acest lucru va optimiza schimbul de informaţii între aliaţi, inclusiv în privinţa ameninţărilor reprezentate de militanţii islamişti", a explicat Stoltenberg.

Însă Franţa şi Germania au semnalat că este vorba de un gest pur simbolic. "Alianţa Nord-Atlantică, în calitatea de instituţie, se va alătura coaliţiei antiteroriste. Problema se pune dacă acesta este doar un gest simbolic adresat Statelor Unite. Iar Franţa şi Germania cred că este un simplu gest simbolic", a declarat un diplomat UE pentru agenţia Reuters.

Sigmar Gabriel, ministrul german de Externe, a amintit că "cele 28 de state membre NATO sunt parte ale coaliţiei care efectuează operaţiuni împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. "De aceea, ar fi puţin ilogic ca NATO ca instituţie să nu fie parte a coaliţiei. Însă operaţiunile combatante nu intră în atribuţiile NATO. NATO este o alianţă defensivă", a subliniat Sigmar Gabriel, citat de Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Vizitele lui Donald Trump în Arabia Saudită, în Israel şi la Vatican

Înainte de a participa la reuniunile NATO şi G7, Donald Trump a efectuat vizite oficiale în Arabia Saudită, Israel, în teritoriile palestiniene şi la Vatican. Statele Unite au semnat un acord privind livrarea de armament către Arabia Saudită, în cadrul unui contract care în zece ani va ajunge la nivelul de 350 de miliarde de dolari. La întâlnirile cu liderii israelieni şi palestineni, Donald Trump a pledat din nou pentru relansarea procesului de pace, fără însă a oferi soluţii concrete.

sursa: mediafax.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 25 Septembrie 2018, ora: 23:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 26 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Râmătorii de sensuri

Totul e înspăimântător de simplu: când ne naștem, fiecăruia, Dumnezeu îi dă câte un Boț de lut, căruia noi îi zicem DESTIN, îi pune în față un CRONOMETRU, dă startul și în perioada de timp rezervată noi trebuie să reușim să modelăm ceva din el.

() Citeşte tot articolul

Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md