Editorial

Doctrina „Gazprom”: cumpără sau te omor!

O factură demolatoare pentru guvernul de la Kiev: „Gazprom” cere să îi fie achitate 5,2 miliarde euro pentru gazele pe care Ucraina nu le-a cumpărat în anul 2012.

Conform contractului încheiat între compania ucraineană de gaze „Naftogaz” cu „Gazprom”, Kievul ar fi trebuit să importe din Rusia în anul 2012 o cantitate de 42 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Iar ucrainenii au cumpărat doar 32,9 miliarde metri cubi – şi acum „Gazprom”-ul cere banii pentru restul de gaze naturale nelivrate. Acest contract-minune a fost semnat în timpul guvernării Iuliei Timoşenko, nici nu este de mirare că fostul premier ucrainean se găseşte acum la închisoare. Factura trimisă de la Moscova la Kiev în timpul weekendului este una de-a dreptul ucigaşă. Guvernul ucrainean trebuie să achite în acest an 7,4 miliarde de euro care reprezintă rata pentru datoriile externe. În acelaşi timp, ucrainenii se străduiesc din răsputeri să obţină un nou împrumut de la FMI în valoare de 11,2 miliarde de euro. Factura „Gazprom” de 5,2 miliarde euro este de natură să dezechilibreze total finanţele şi aşa dificil de administrat ale Ucrainei. „Cumpără sau te omor!", aceasta pare să fie doctrina „Gazprom”, devenită atât de puternică, încât poate să îngenuncheze guverne ale unor ţări mari la prima vedere, precum Ucraina.

Bineînţeles, reprezentanţii gigantului energetic rusesc pot găsi nenumărate motivaţii pentru modul lor de acţiune. Sunt sigur că există un întreg raţionament juridic pornind de la premisa că un contract semnat trebuie împlinit: au semnat ucrainenii că vor cumpăra 42 miliarde metri cubi de gaze? Au semnat! Le-au cumpărat? Nu! Există o prevedere în contract că trebuie să plătească indiferent dacă cumpără sau nu? Există! Poftim factura, vă rugăm să achitaţi. Şi în acest moment ne este folositoare istoria: trebuie să vedem cum a fost încheiat contractul din 2009 (după o criză ruso-ucraineană care a zguduit Europa), cum s-a ajuns la criza din 2009 (propunerea preşedintelui american George W. Bush ca Ucraina să devină stat candidat pentru NATO) şi tot aşa până când ne vom lămuri că guvernele de la Kiev au în realitate foarte puţine opţiuni sau că nu sunt dispuse la sacrificii pentru a scăpa din încătuşare.

Până una alta, europenii privesc cu îngrijorare factura emisă de „Gazprom” pentru guvernul de la Kiev. Mai mult ca sigur, ucrainenii nu vor fi în stare să plătească, sunt îndatoraţi până peste cap şi încă
mai au nevoie de bani de împrumut. Întrebarea este ce va face „Gazprom”-ul?

Va opri alimentarea cu gaze a Ucrainei şi implicit a Uniunii Europene, aşa cum a mai făcut-o în 2009? Oficialii europeni sunt destul de rezervaţi în declaraţii, s-au rezumat să spună că este vorba de o
chestiune comercială în care nu sunt implicaţi direct şi că UE este mai bine pregătită decât în 2009 să facă faţă unei crize a gazelor naturale. Încă un lucru devine din ce în ce mai clar pentru toată lumea: doctrina „cumpără sau te omor" nu trebuie să îşi mai găsească locul în Europa pentru multă vreme, pentru că, la urma urmei, nu este altceva decât o formă mascată de banditism.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


George Damian

George Damian este ziarist din anul 2001. A scris sau încă scrie pentru ZIUA, Deutsche Welle, Puterea, Magazin Istoric, Historia, Times New Roman, Timpul - Chișinău, Adevărul și moldNova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *