Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:08
Abonamente
 
 
 

Afaceri 27 Mai 2015, ora 08:41

Doi tineri din Moldova trăiesc în viitor

Marime Font

Tinerii din Republica Moldova s-au dovedit a fi printre cei mai creativi participanți la competiția de științe și inginerie, desfășurată zilele trecute în Statele Unite ale Americii.

Gleb Vizitiv și Laurențiu Calancea, elevi în clasa a XI la Liceul „Orizont” din Durlești, au fost distinși cu locul III pentru ideea lor menită să contribuie la economisirea energiei. Cei doi tineri fizicieni au inventat „ferestrele viitorului”, coordonați fiind de profesorul Igor Evdotiev de la Universitatea de Stat din Moldova.

În timp, „ferestrele viitorului” imaginate de Calancea și Vizitiv vor putea înlocui aparatele de aer condiționat, care, potrivit unor estimări, consumă până la 60% din totalul energiei folosite într-un birou. În timp ce aparatele de aer condiționat scot căldura din interior, noua tehnologie nu va permite căldurii să intre înapoi în locuinţă. Americanilor le-a plăcut atât de mult ideea, încât s-au angajat să găsească o companie care ar putea produce astfel de „ferestre” în serie.



„Este vorba de un sistem cu rol de climatizare a aerului. În SUA, de exemplu, actuala tehnologie consumă cantități uriașe de energie. Noi propunem un sistem de climatizare încorportat în geamuri transparente, care ar fi cu mult mai econome”, a explicat Gleb Vizitiv.

Dacă în Republica Moldova ideea este mai greu de pus în practică, în SUA, unde abundă de zgârâie-nori cu pereții din sticlă, „geamurile viitorului” și-ar dovedi din plin eficiența, ajutând la economisirea a milioane de dolari, cheltuiți în prezent pe energie.

Cum le-a venit ideea? Chiar la capitolul „Optică ondulatorie” care se predă la ora de fizică. Fizica este, în opinia celor doi elevi, singura știință care poate salva lumea de încălzire globală, de foamete, de boli și infirmități.

Cei doi băieți spun că munca lor la „ferestrele viitorului” a durat aproximativ un an, timp în care au creat o instalație experimentală. „Partea cea mai dificilă a fost studiul opticii ondulatorii, pentru că tot experimentul nostru se bazează pe niște fenomene pe care nu le cunosc toți. Îndrumătorul nostru ne-a ajutat cu asamblarea părților experimentale și cu predarea teoriei”, afirmă Laurențiu Calancea.

Curiozitatea este cheia…

„Pur și simplu de mic mi-am dorit să știu cum funcționează lumea. De exemplu, observam că toți oamenii merg și mă întrebam de ce nu zboară… Acum știm că este datorită gravitației, dar la vârsta de șapte ani eram curios de ce nu putem sări până la cer…”, povestește Gleb Vizitiv.

El spune că bunicul său încerca să vină cu răspunsuri la toate frământările sale, făcea tot posibilul ca să-i transmită cât mai multe cunoștințe. „El credea că din mine poate să iasă ceva…”, adaugă băiatul, distins, în 2012, cu medalia de argint la olimpiada internațională de științe.

Și Laurențiu Calancea se declară fascinat de mediul înconjurător, că întodeauna și-a dorit să-și explice fenomenele: condensarea apei, dezvoltarea embrionilor.

Cei doi sunt adepții modelului occidental de educație, care le oferă elevilor și studenților libertatea să-și aleagă disciplinile pe care le studiază. În plus, proporția dintre studiul științelor și cel al materiilor umaniste este mai bine dozată, în funcție de profilul școlii.

Fizica sau pianul?

„La noi, în schimb, oameni pasionați și de știință studiază muzica și pictura, și viceversa: oameni pasionați de poezie sunt nevoiți să învețe matematica…”, remarcă Laurențiu. Totuși, deși blamează acest sistem, tinerii fizicieni au o temeinică școală de muzică și știu să cânte bine la pian. „Muzica poate fi ușor inclusă în matematică. Modelul notelor, simetria, disonanța și rezonanța notelor - toate acestea constituie practic o știință studiată superficial. Muzica impulsionează capacitatea mea de a învăța mai mult, iar învățarea îmi creează starea, atitudinea pozitivă pentru studiul muzicii”, explică băiatul.

Ambii sunt deciși să ajungă cercetători, să schimbe lumea cu ajutorul fizicii. „Dacă ar fi să aleg între fizică și muzică, aș alege fizica, pentru că nu poți schimba lumea cântând la pian, dacă nu ești foarte talentat. Dar fizica poate schimba lumea, poate identifica soluții la problemele majore cu care se confruntă omenirea, cum ar fi încălzirea globală, foamea din Africa sau crizele economice din întreaga lume. Deși par probleme sociale, fizica, în special ingineria, le poate rezolva”, dă asigurări Gleb Vizitiv.

Creșterea randamentului produselor agricole, avântul industrial și perfecționarea utilajelor – toate sunt corelate și toate imposibile fără fizică, susțin cu tărie cei doi tineri fizicieni.

Vor pleca în SUA

După absolvirea liceului, ambii tineri intenționează să meargă la univeristăți din SUA. În timp ce Laurențiu Calancea își dorește să creeze o invenție care ar revoluționa un anumit aspect al vieții, Gleb Vizitiv se vede savant în domeniul bioingineriei și al regenerării țesuturilor vii.

„De exemplu, dacă cineva și-a tăiat mâna, i se poate reconstitui la loc pe baza tehnologiei de 3D printing. Această tehnologie este într-un stadiu embrionar, dar în timp de 5-10 ani va prinde avânt și vom putea obține membre artificiale care vor funcționa la fel de bine ca și cele naturale…

Recent s-a realizat primul transplant de pancreas artificial prin tehnologia 3D printing și funcționează”, relatează cu entuziasm Gleb Vizitiv.

Băieții sunt convinși că actualele proteze robotice vor fi înlocuite cu adevărate organe biologice. Se pare că doar personalitatea omului este singura care va rămâne genuină.

Micii profesori

Deși sunt abia în clasa a XI-a, ei au organizat o școală de duminică în incinta Liceului „Spiru Haret” din Capitală, unde le dau săptămânal întâlnire elevilor interesați de fizică, inclusiv celor care au probleme la această disciplină sau pur și simplu au nevoie de pregătire înainte de bacalaureat.

„Le oferim consultații gratuit: vine elevul cu o întrebare, de el se apropie unul dintre colegii noștri, îi explică teoria timp de un sfert de oră, apoi îi dă câteva exerciții și îl lasă să le rezolve. Dacă reușește, misiunea se consideră îndeplinită, dacă nu rezolvă problema, procesul este reluat de la capăt…”, detaliază Gleb.

Referitor la situația tinerilor din Republica Moldova, Gleb Vizitiv atenționează că mulți dintre tinerii de astăzi par debusolați. Deși sunt extrem de talentați, nu știu să-și gestioneze timpul, să-și canalizeze energiile de o manieră benefică pentru propria lor dezvoltare.

Întrebați cum își împart ei înșiși timpul între învățare și distracție, băieții spun că încearcă să le facă pe ambele „la maximum posibil”. „Ar fi trist să trăim o viață dedicată doar fizicii”, spune Gleb Vizitiv. „De aceea compensăm prin călătorii și distracție”, completează Laurențiu Calancea.

Un articol de: Victoria Vioară Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md