Dorin Dușciac: Diaspora are nevoie de o voce puternică în Parlament

publicat în Actualitate pe 12 Septembrie 2018, 09:22

Prima dată m-am despărţit de casă, pentru mai mult timp, la o vârstă fragedă. Începeam clasa a XI-a, încă nu împlinisem 16 ani, și am plecat pentru un an în SUA. În urma unui concurs al Fundației Soros Moldova, am fost selectat pentru un schimb academic. Sejurul american, petrecut la o familie de intelectuali americani din statul Colorado, mi-a deschis, într-un fel, ochii, oferindu-mi o primă înțelegere a noțiunilor de diversitate, de acceptare a diferențelor, de libertate și de democrație într-o societate occidentală.

 Am revenit apoi pentru scurt timp la Chișinău, unde am susținut examenele de Bacalaureat, absolvind Liceul „Mircea Eliade”. Imediat după aceasta, în septembrie 1999, am ajuns în Franța, unde am devenit student la Institutul Național de Științe Aplicate din Lyon, care, cu doi ani mai devreme, instituise o secțiune europeană, EURINSA, la care puteau fi admiși, prin concurs, inclusiv absolvenți ai învățământului secundar din Europa Centrală și de Est.

Anii studenției au fost pentru mine o perioadă a cunoașterii în toate sensurile. Am beneficiat nu doar de o excelentă formare academică și de o dotare tehnico-materială modernă, oferită de una dintre cele mai prestigioase Școli de Ingineri (Grande École) din Franța, dar și de o „imersiune totală” într-un extraordinar mix cultural și lingvistic. Cei 120 de studenți ai secțiunii EURINSA erau originari din peste 20 de țări, iar discuțiile cu aceștia erau o ocazie de a afla din prima sursă despre viața în diferite colțuri ale Europei. Atunci am înțeles pentru prima dată sensul noțiunii de „european”, am realizat că de la Lisabona până la Samara, și de la Stockholm până la Napoli există printre oameni o adevărată comunitate de valori și de atitudini în chestiunile cele mai importante. Începutul anilor 2000 era o perioadă de optimism extraordinar: întreaga Europă se afla în plin proces de transformare politică, economică și socială, evoluțiile importante erau la ordinea zilei, iar fiecare început sau mijloc de an era sinonim cu schimbări radicale. În acea perioadă, Uniunea Europeană a adoptat moneda unică Euro, Țările Baltice, România și Bulgaria deveneau membre ale NATO, era deja anunțată pentru anii 2004 şi 2007 lărgirea UE prin accederea a 12 state noi din Centrul și Estul continentului. În anii studenției, am făcut și primii pași pe tărâmul asociativ, aderând la activitatea Asociației Studenților Români din Lyon, precum și la Asociația de Prietenie Franța – Moldova, cu sediul la Villefranche-sur-Saone.

Mă consider privilegiat de soartă

După ce am obținut diploma de inginer INSA și o diplomă de masterat la Fizica Materiei Condensate și a Suprafețelor, am mai stat la Lyon un an, completându-mi parcursul academic cu un alt masterat, la Dispozitive de Electronică Integrată. În vara lui 2005, am început să fac o teză de doctorat în Fizică, în cadrul Laboratorului de Fizică a Materiei Condensate de la École Polytechnique - cea mai prestigioasă instituție academică din Hexagon, fondată de Napoleon la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În cei trei ani de doctorat, am evoluat într-un mediu științific de elită, lucrând la un subiect, aflat la confluența fizicii semiconductorilor cu chimia organică, și am produs rezultate științifice, care au sporit gradul de cunoaștere și aplicabilitatea practică a unor metode, care sunt vârf de lance în lumea tehnologiilor actuale. Împlinirea intelectuală a fost completată prin numeroase interacțiuni cu cercetători de renume mondial, fizicieni consacrați pe care i-am întâlnit la diverse forumuri științifice internaționale.

După susținerea doctoratului, în 2009, am fost angajat în calitate de inginer cercetător la Comisariatul pentru Energie Atomică și Energiile Alternative – una din cele mai importante instituții de cercetare fundamentală și aplicată din întreaga lume. Cei aproape zece ani de activitate la Comisariat, unde muncesc și astăzi, sunt nu doar o ocazie de a pune în practică deprinderile și cunoștințele acumulate pe parcursul anilor de studii, dar și o oportunitate de a învăța lucruri noi, interacționând cu cercetători recunoscuți pe tot globul. În domeniul fizicii nucleare, rigoarea științifică, precizia și capacitatea de a gestiona corect timpul și resursele sunt nu doar necesare, dar și obligatorii. Mă consider privilegiat de soartă, activând într-un domeniu, care îmi permite să învăț lucruri noi în fiecare zi și în care excelența academică este regulă, nu excepție.

În 2014-2015, timp de opt luni, am activat în calitate de viceministru al Mediului în Guvernul de la Chișinău. A fost o perioadă extrem de interesantă din viața mea, în care am cunoscut cum funcționează instituțiile statului, unde sunt părțile slabe și ce schimbări sunt necesare.

Implicarea civică este o obligație morală a fiecărui cetățean responsabil

Cei aproape 20 de ani de viață în Occident mi-au permis să observ, dar și să particip la evoluția societății franceze, să înțeleg și să fac uz de instrumentele pe care ni le oferă societățile democratice. Îmi place să cred că am reușit să adopt în acești ani spiritul întreprinzător și participativ, uneori „rebel” și chiar „revoluționar”, atât de specific națiunii franceze. Faptul că sunt și cetățean al Franței înseamnă pentru mine nu doar un pașaport în plus, dar și certitudinea apartenenței la marea comunitate franceză, căreia îi sunt foarte recunoscător pentru ceea ce sunt astăzi.

Făcând parte din mediul asociativ încă din anii studenției, consider că implicarea civică este o obligație morală a fiecărui cetățean responsabil. Acum trei ani, am fondat la Paris, împreună cu alți colegi, Asociația pentru Integrarea Migranților, care oferă gratuit servicii de asistență în integrarea cetățenilor originari din Europa de Vest în societatea franceză. Numai în 2017, peste o mie de persoane au beneficiat de ajutorul nostru.

Acum o săptămână, mi-am anunțat candidatura pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, pe Circumscripția Diaspora – Europa de Est. Sunt conștient că urmează o bătălie lungă și dificilă, o cale sinuoasă și complicată, dar sunt gata să mi le asum. Am luat această decizie, fiind convins că lucrurile trebuie să se schimbe. Recentele evenimente nefaste de la București și de la Chișinău arată că Diaspora trebuie să fie respectată și înzestrată cu drepturi. Diaspora are nevoie de o voce puternică în Parlament, care să-i promoveze interesele la cel mai înalt nivel. Prin urmare, înainte de a porni la drum, am formulat o serie de propuneri, care constituie baza programului meu electoral. Le expun aici pe scurt, urmând ca în viitorul apropiat să argumentez fiecare punct al programului.

E necesară o lege a Lustrației pentru perioada 1944-2018

Astfel, în calitate de deputat în Parlamentul R Moldova, voi contribui la elaborarea și adoptarea unor documente fundamentale, care vizează orientarea geopolitică și geostrategică a țării noastre în sensul integrării în România, UE și NATO, democratizarea și liberalizarea societății, instaurarea statului de drept și eliberarea justiției din captivitate. Dintre acestea, aş menţiona:
- Declarația de Unire a R. Moldova cu România şi Planul de Acțiuni privind realizarea de facto a Unirii;
- Un set de legi privind eliberarea din captivitate a instituțiilor statului, instaurarea statului de drept și asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
- Un set de acte legislative și normative privind armonizarea legislației și a instituţiilor de stat de pe ambele maluri ale Prutului;
- Aderarea R. Moldova la NATO;
- Aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană;
- Legea Lustrației pentru perioada 1944-2018.

Cu referire la reprezentarea nemijlocită a intereselor Diasporei în Parlamentul R. Moldova, îmi propun să implementez următoarele obiective:

1. „Două state – o singură Diasporă”. E necesară aplicarea, până în momentul Unirii, a principiului subsidiarității în privința funcționării comune a instituțiilor de peste hotare ale României și ale R. Moldova: ambasade și consulate, camere de industrie și comerț, Institutul Cultural Român și alte instituții.

2. Garantarea dreptului de vot pentru toți cetățenii din Diasporă. Trebuie sporit numărul secțiilor de vot în afara țării și numărul de buletine de vot pentru fiecare secție. Secţiile din străinătate să fie deschise timp de două zile consecutiv și să fie introdus votul de la distanță: prin Internet, prin procură, prin corespondență.

3. Adoptarea Legii Diasporei, care va conferi un statut recunoscut migranților, cu scopul de a le garanta drepturile la protecția socială în statul de origine, protejarea proprietății din statul de origine și din afară, reprezentarea în relațiile cu statul de origine și cel de reședință, asigurarea cetățenilor în cazuri de forță majoră: catastrofe naturale, deces, maladii îndelungate etc.).

4. Garantarea pensiilor pentru migranții care muncesc, prin negocierea și semnarea acordurilor bilaterale de recunoaștere de către statele-gazdă a stagiului de muncă și a cotizațiilor la Fondul de Pensii, efectuate în statul de origine.

5. Introducerea licențelor pentru transportatorii de pasageri și colete în Diasporă, pentru a permite desfășurarea acestei activități în condiții de legalitate deplină, siguranță și securitate pentru prestatarii și beneficiarii acestor servicii.

6. Recunoașterea diplomelor de studii în afara granițelor, prin încheierea acordurilor bilaterale între autoritățile competente ale statului de origine și cele ale statelor gazdă.

7. Favorizarea revenirii benevole a migranților în statul de origine, prin acordarea unui regim fiscal favorabil pentru tineri și cei cu studii superioare în străinătate; sprijinirea investițiilor în economia reală efectuate de migranți; evitarea dublei impozitări a lucrătorilor migranți etc.

8. Securizarea și ieftinirea costului de transfer a remitențelor, prin introducerea unui sistem de gestionare a transferurilor bănești prin mijloace tehnologice avansate și bazate pe principiile economiei colaborative.

9. Susținerea activităților de păstrare a identității lingvistice și a culturii naționale românești în afara țării, prin acordarea subvențiilor; sprijinirea organizațiilor societății civile din Diasporă și stimularea rețelelor de solidaritate în țările de reședință.
10. Reducerea gradului de precaritate și a marginalizării sociale a migranților, prin instituirea unui serviciu gratuit și universal de asistență și integrare a acestora, finanțat în statele de reședință, prin intermediul fondurilor europene.

Numai împreună facem Unirea!

Dorin Dușciac
Paris, Franța