Dorinţele liderilor europeni pentru 2014: România vrea noi vecini în UE, iar Preşedintele Cehiei cere uniunii să lase „prostiile“

În Franţa, în mod tradiţional preşedintele comunică nu unu, ci mai multe mesaje – către poporul francez, guvern, armată, corpul diplomatic, mediul de afaceri şi presă, dar şi către personalul de la Palatul Elysee. În ianuarie urmează alte mesaje, nu mai puţin de 12 ceremonii având loc în diferite colţuri ale Franţei. În mesajele de anul nou, Hollande s-a concentrat foarte mult pe chestiunile economice şi pe şomaj. El a arătat că rata de creştere a şomajului a încetinit şi a anunţat un nou „pact de responsabilitate“ faţă de companii, promiţând reducerea fiscalităţii pentru companiile care creează locuri de muncă, idee sugerată cu câteva luni în urmă de cea mai puternică asociaţie patronală franceză MEDEF.

Hollande a vorbit şi despre alegerile europarlamentare din mai, spunând că politicienii ar trebui să se concentreze pe aspecte precum creşterea economiei şi şomajul şi nu pe austeritate şi egoism naţional. Ultima menţiune pare o referire clară la ascensiunea în sondaje a partidului naţionalist Frontul Naţional, văzută ca o ameninţare la adresa solidarităţii naţionale.

În cadrul discursului său video din 31 decembrie, cancelarul Germaniei Angela Merkel a ales o abordare mai apropiată de oameni, sfătuindu-i pe compatrioţii săi să fie activi în eforturile de a aduce succes naţiunii. „Dăruirea, devotamentul şi solidaritatea“ oame­nilor sunt în spatele oricărei reuşite.

Merkel, căreia compatrioţii săi îi spun „Mutti“ – „mămica“ în traducere – pentru că are un stil matern în a aborda problemele ţării, a spus că guvernul vede familia ca fiind „nucleul societăţii“ şi că guvernul se dedică demersului de a „oferi cea mai bună educaţie posibilă copiilor şi tinerilor“.

Cu referire la Europa, Merkel spune că progresul Germaniei depinde de progresul continentului.

Preşedintele României Traian Băsescu s-a referit nu doar la cetăţenii propriei ţări în discursul său de anul nou, ci şi la cetăţenii Republicii Moldova, ţară în care româna este limba oficială.

Băsescu i-a felicitat pe cetăţenii moldoveni pentru iniţierea unui acord de asociere cu UE, adăugând că atât România, cât şi Republica Moldova aparţin spaţiului european prin limba, cultura şi istoria ce le leagă, dar şi prin valorile şi aspiraţiile pe care le împărtăşesc.

Recent Băsescu a spus că după aderarea României la UE următorul proiect important ar trebui să fie unirea cu Republica Moldova.

Poate cel mai colorat mesaj i-a apar­ţinut preşedintelui ceh Milos Zeman, care spune că Uniunea Europeană ar trebui „să lase prostiile şi detaliile pre­cum becurile economice şi să înceapă să se ocupe de chestiuni mai importante, precum continuarea integrării în UE“.

Zeman, care a preluat conducerea ţării anul trecut, în martie, a spus că promite să îmbunătăţească relaţile dintre ţara sa şi instituţiile UE şi că acum steagul UE flutură pe sediul preşedinţiei.

Dar preşedintele Cehiei, un om mai din popor cunoscut ca mare amator de cârnaţi şi băutor de alcool, are griji mai importante legat de politica naţională. Trei partide din Cehia au format o coaliţie de guvernare, dar Zeman a sugerat că i-ar putea refuza pe unii din candidaţii la funcţiile de ministru.

Preşedintele Poloniei Bronislaw Komorowski a făcut referire la fondurile UE în discursul lui de Anul Nou, subliniind „efectele pozitive“ ale statutului ţării sale de membru al UE şi „volumul uriaş de bani“ pe care l-a obţinut pentru perioada bugetară 2014-2020.

Polonia primeşte cele mai multe fonduri de coeziune de la UE – 72,5 miliarde de euro. Spre comparaţie, ocupantul locului doi la fonduri repartizate, Italia, va primi 29,2 miliarde de euro.

Potrivit lui Komorowski, succesul negociatorilor polonezi în obţinerea fondurilor creează premisele accelerării dezvoltării ţării.

„Aceste resurse sunt o oportunitate pentru noi toţi – indiferent de vederile politice. Şi depinde de fiecare să le folosească cu înţelepciune“, a spus el.

În Spania, unul dintre statele europene cel mai dur lovite de criză, premierul Mariano Rajoy a mulţumit poporului „pentru înţelegerea, luciditatea, curajul şi responsabilitatea cu care au abordat ultima parte a acestei etape (a crizei n.r.), care a fost atât de dură, lungă şi dificilă“.

El adaugă că Spania a lăsat în sfârşit recesiunea „în urmă“ şi că „în a doua jumătate a anului (2013 – n.r.) economia Spaniei a revenit pe creştere, „deşi la un nivel modest“. Rajoy nu a spus nimic despre ajutorul dat de UE în depăşirea crizei.

În ceea ce priveşte anunţul legat de referendumul privind independenţa Catalonia, Rajoy şi-a reafirmat poziţia. „ Acest referendum e neconstituţional, prin urmare nu poate avea loc“.

Preşedintele Italiei Giorgio Napolitano a vorbit despre UE, Italia urmând să preia prin rotaţie preşedinţia în a doua jumătate a anului. Napolitano a spus că guvernul lui Enrico Letta încearcă să recupereze şi să folosească miliardele de euro alocate pentru sudul ţării, care riscă să fie pierdute. Preşedintele Italiei s-a referit şi la criza economică, spunând că revenirea ar fi mai trainică dacă ar exista o acţiune comună pentru relansarea creşterii economice şi pentru crearea de locuri de muncă.

Napolitano a amintit valorile tradiţionale ale UE – pacea şi solidaritatea – şi a spus că sub preşedinţia Italiei, ţara sa, alături de alte state membre, va face eforturi pentru a promova aceste valori într-o lume globalizată.

Nu toţi liderii UE au făcut refererire la Uniunea Europeană în discursurile lor. În mesajul de Crăciun, premierul britanic David Cameron nu a menţionat deloc Bruxelles-ul, dar a vorbit despre Iisus Hristos, profetul Isaia şi Papa Francisc.

Preşedintele Slovaciei Ivan Gasparovic a menţionat UE foarte puţin în discursul său de Anul Nou, spunând doar că anul 2014 va marca aniversarea a 10 ani de când ţara sa a intrat în UE.

Pe 1 mai 2004 Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Malta şi Cipru au devenit state membre UE. Gasparovic a subliniat importanţa faptului că ţara sa este un partener de nădejde al NATO, al UE şi al zonei euro, căreia Slovaciai i s-a alăturat pe 1 ianuarie 2009.

sursa: zf.ro