Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 16:35
Abonamente

Editorial 20 Iulie 2018, ora 08:35

Marime Font

Dosarul transnistrean: Decizia ONU și narativul rusesc

Recenta decizie a Adunării Generale a ONU, prin care s-a elaborat o Rezoluție privind retragerea trupelor Federației Ruse din Transnistria, reprezintă un succes diplomatic pentru Chișinău. Asta chiar dacă, pe termen scurt sau mediu, nu vom asista la mari surprize, Moscova putând face uzanță de dreptul de veto pe care îl are în cadrul Consiliului de Securitate.

 
 
 

Important este contextul în care decizia a fost luată, ea venind pe fondul unor tensiuni încă nerezolvate între Federația Rusă și Occident, tensiuni care pot escalada după Summitul NATO de la Bruxelles sau după întrevederea Trump-Putin. Liderul de la Casa Albă nu s-a sfiit să atace public, spre exemplu, cumpărarea gazului rusesc de către germani, într-un discurs susținut în prima zi a Summitului. ADN-ul omului de afaceri nu poate fi separat de postura de lider politic, iar, pentru Trump, cumpărarea armamentului american și a gazelor naturale americane de către Aliați reprezintă o prioritate. De aceea, liderul de la Casa Albă va face tot ce-i stă în puteri ca să blocheze crearea gazoductului North Stream 2. Se va bucura, în acest sens și de sprijinul Poloniei sau al Ucrainei.

Posibila escaladare a tensiunilor internaționale ar putea să aducă R. Moldova în fața unei noi realități geopolitice, iar Regele Iordaniei anunța în mod direct acest lucru, cu ceva timp în urmă. Subiectul în cauză a fost deja dezbătut în presa de la Chişinău şi nu mai este cazul să îl reluăm.
Nu, în ultimul rând, în ceea ce privește dosarul transnistrean, R. Moldova se bucură de suportul Ucrainei mai mult ca oricând. Kievul conștientizează amenințarea militară a trupelor rusești staționate pe Nistru, care pot fi folosite pentru a destabiliza regiunea Odesa.



Numai discursul narativ al Moscovei prezintă poziționarea trupelor ca element de pace, în timp ce la Chișinău, Kiev, București sau Bruxelles lucrurile nu stau deloc așa. În atare situaţie, Kremlinul ar trebui să se gândească mult mai mult la găsirea unui compromis cu statele din vecinătatea sa apropiată. Totodată, nici Polonia, statele baltice sau Georgia nu se simt confortabile cu politica externă regională a Rusiei, iar despre posibilele intenții ale Suediei de a se alătura NATO am mai discutat.

Prin urmare, Moscova vede decizia ONU ca fiind una antirusească, fără a vorbi despre percepția celorlalte state, despre modul în care ele privesc situația regională. Iar atunci când se apleacă, în treacăt, asupra acestei teme, Rusia o prezintă doar printr-o paradigmă politică, care este rezultatul unor interese externe, ci nu un sentiment natural al R Moldova. Total greșit. Şi acest lucru este valabil pentru toate statele enumerate mai sus, chiar dacă percepția de insecuritate se poate plia și pe interesele externe ale altor actori.

Nu trebuie să omitem modul în care presa controlată de Moscova a prezentat decizia ONU. Sputnik a publicat un articol în care bătea alarma, anunțând că retragerea trupelor ar face ca depozitul de arme de la Colbasna să rămână fără pază, motiv pentru care s-ar putea crea un mediu de insecuritate. Total fals, pentru că Sputnik uită de înțelegerea de la Summitul din Istanbul din 1999, când Federația Rusă și-a luat angajamentul de a-şi retrage armamentul din stânga Nistrului, angajament pe care nu l-a respectat până în prezent.

O altă componentă a discursului narativ, privind dosarul transnistrean, este că retragerea trupelor ruse din R. Moldova ar avea ca efect Unirea cu România inclusiv a regiunii separatiste. Un alt fals. Este suficient să ascultăm discursurile liderilor politici de la București, din oricare partid ar fi ei, și să observăm că cei care promovează ideea Unirii nu au luat niciodată în calcul Transnistria, chiar dacă se feresc, poate să o spună în mod direct. Un asemenea scenariu, pur şi simplu, iese din calculul gândirii strategice a României.

Cât ţine de amenințările voalate din presa prorusă, care prezintă o situație haotică în regiunea separatistă, în lipsa armatei ruse, acestea ne trimit cu gândul la o posibilă creare a unor conflicte de mici dimensiuni, care să justifice acest discurs narativ, precum şi menținerea trupelor în stânga Nistrului.

Un articol de: Răzvan Munteanu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md