Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 24 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 5 Septembrie 2015, ora 09:02    Din editia print

Marime Font

Două sărbători prost înțelese, dar fastuos serbate

La fel ca în fiecare an, sfârșitul lui august ne-a adus o mini-vacanță cu subînțeles socio-politic, prilejuită de Ziua Independenței față de URSS și de Ziua Limbii noastre cea Română. Și tot la fel ca în fiecare an, manifestațiile dedicate celor două sărbători, dar mai ales celei dintâi, au fost serbate grandios și au cuprins întregul teritoriu al tinerei republici. 

 
 
 

Semnificațiile Independenței sunt răstălmăcite de toată lumea și nelumea, ajungând să fie elogiate până și de Voronin, Dodon sau Usatîi; indivizi care reprezintă prin tot ceea ce gândesc și fac ei toate cele de care am încercat noi să ne desprindem prin proclamarea Independenței. Servilismul, docilitatea, slugărnicia, umilința, exploatarea unor categorii sociale, etnice și politice în favoarea partidului unic moscovit și comunist, sunt elemente pe care, zi de zi, dar mai ales pe 27 august, ar fi trebuit să le condamnăm, nu să le proslăvim. Acesta este un reproș pe care i-l adresez susținătorului mediocru al celor trei indivizi, pe care nu l-a interesat niciodată adevăratele valori proclamate în Declarația de Independență și care, pur și simplu simte o durere acută în cot de fiecare dată când cineva îl instigă să mai pună mâna pe documente sau, generic, pe carte.

Concret, ce ar putea avea în comun dodoniștii, usatiștii și voroniștii cu proclamarea condamnării anexării de la 1812, a pactului criminal Molotov-Ribbentrop și a ocupării prin forță a teritoriilor Basarabiei, nordului Bucovinei, ținutului Herța și a RASSM (Transnistriei)? Anume aceștia sunt termenii în care autorii Declarației au definit firava, dar entuziasmata la acea vreme statalitate (temporară) republico-moldovenească de atunci. Astăzi, însă, tocmai aceste principii fundamentale trecute chiar pe prima pagină a Declarației de Independență sunt ignorate flagrant de către impostorii promoscoviți, dar și de către unii dintre ”concurenții” lor proeuropeni în ale furatului.



Aceștia din urmă evită să vorbească și să acționeze, de ani buni și cu mici excepții, în spiritul prevederilor din „Certificatul de naștere” al RM, referitoare la nenorocirile venite din afara granițelor. Mai mult, ei adaugă la acestea periodic mult mai perversele nenorociri pe care ei înșiși le-au generat prin călcarea în picioare a angajamentelor față de propriul electorat, furturile sistematice din bugetul statului și lenea cronică pe care o promovează în instituțiile statului, respectiv în veșnic-vinovatului-de-toate-relele „sistem”. Având conștiința încărcată cu generarea, sprijinirea sau tolerarea acestor agresiuni împotriva democrației și a propriului popor, artizanii dezmățului se încumetă, totuși, să apară în public, să țină prelegeri despre demnitate, onoare și sacrificiu, în timp ce concetățenii noștri cărora aceste trăsături chiar le sunt proprii sunt ignorați. Mă refer, bineînțeles, la veteranii care au luptat împotriva moscoviților, a combatanților de pe Nistru și a autorilor Declarației de Independență.

Tolerarea separatiștilor transnistreni, de exemplu, precum și „negocierile” (a se citi „căciulirea”) cu agresorii din Federația Rusă sunt palme date celor care și-au sacrificat sănătatea și viața pentru ca Republica Moldova să poată privi spre Vest cu fruntea sus, pentru ca noi toți să putem face parte din Organizația Națiunilor Unite, din Consiliul Europei și, eventual din Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică. La fel și tolerarea embargoului rusesc, defilarea în Piața Roșie, vânzarea proprietății statului (de la soluri și păduri până la întreprinderile de stat și conductele de gaz), îi fac pe cei mai mulți dintre cei care țin astăzi discursuri niște banali găinari, care au profanat aspirațiile concetățenilor lor de la 1991 încoace.

Aceleași lucruri pot fi spuse și despre cea de a doua sărbătoare, Limba noastră cea Română, care nu poate fi desprinsă în niciun fel de prima, fiind o continuare logică și simbolică a spiritului Declarației. Asta pentru că, limba română, alături de celelalte elemente identitare ale națiunii noastre române, ne-au permis să avem astăzi această independență relativă față de imperiul rus. Anume acestea au constituit nucleul rezistenței colective, dar și individuale a fragmentului de popor român din stânga Prutului. Fără dăinuirea acestora, astăzi am fi făcut, probabil, parte din federația sărăcită de paranoicul și totodată popularul Putin, fiind izolați de lumea civilizată.

Privite din acest unghi, festivitățile publice derulate cu acești indivizi în frunte n-au cum să pară altfel decât tragi-comice. Tocmai de aceea, din ce în ce mai mulți oameni cu bun simț aleg să nu participe la acestea, ci să celebreze adevăratele semnificații ale acestora, departe de mass-media aservită, de gălăgia discursurilor ipocrite și de amnezia colectivă care însoțesc, inevitabil, niște manifestații grandioase ale unei entități minuscule; prin aceasta sporind, fără să vrea, alienarea de instituțiile propriului stat.

Un articol de: Tudor Cojocariu
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul