Astăzi 16 Iulie 2019, Marţi - Ultima actualizare la ora 08:34
Abonamente

Actualitate 17 Iunie 2019, ora 16:02

Virgil Pâslariuc: Două secole de la răpirea Basarabiei! Ruşii prezintă anexarea ca pe un act mesianic

Marime Font

Ce reprezenta Basarabia la 1812? În primul rând, o asemenea regiune nici nu exista. Acel sector din sudul provinciei pruto-nistrene, numit Basarabia, cel mai probabil după numele dinastiei muntene care ar fi stăpânit, scurt timp, gurile Dunării, nici nu mai era menţionat în izvoare;călătorii ruşi scriau despre această regiune ca despre una tătărească. Exista, într-adevăr, un spaţiu care, conform tratatului de la Bucureşti (mai 1812), a intrat în componenţa Imperiului ţarist;dar acesta nu avea o denumire stabilă şi era şi neomogen din punct de vedere politic. Provincia „Basarabia” trebuia, aşadar, „inventată”;sau, cum am spune noi astăzi, „construită” în imaginarul locuitorilor şi al autorităţilor...

 Până la 1812, în spaţiul pruto-nistrean existau trei entităţi politice distincte. La nord se afla raiaua Hotinului, aflată sub administrare otomană directă, condusă de un paşă. Era o regiune multiculturală şi polietnică, având un amestec de populaţie creştină (români şi ruteni), musulmană, evreiască. Cam aceeaşi situaţie era şi în sudul regiunii, unde se aflau alte două raiale:cea a Benderului (cu centrul la Căuşeni) şi cea a Izmailului. Stepele din Bugeac (Basarabia istorică, după numele dinastiei munteneşti a Basarabilor) erau populate de triburi de tătari nomazi, spaima de odinioară a creştinilor din întreaga zonă.

Între aceste regiuni se aflau şase ţinuturi ale Ţării Moldovei sau, cum i se mai spunea, ale Moldovei „de peste Prut”sau „de răsărit”, populate în covârşitoarea lor majoritate de români. Râul Prut nu a constituit niciodată un hotar administrativ în cadrul Moldovei, de aceea toate ţinuturile de la nord spre sud se întindeau pe ambele maluri ale sale, cum ar fi spre exemplu ţinutul Iaşi, Greceni sau Fălciu. Prutul a devenit hotar administrativ abia după 1812;şi de atunci a căpătat în conştiinţa românilor faima de „râu blestemat”.


Proaspăta provincie rusească, botezată „Basarabia”, se afla în vecinătate cu Bucovina austriacă;la est, pe râul Nistru, cu guberniile ruseşti Herson şi Podolia;la vest, pe râul Prut, cu principatul moldav;iar la sud, pe Dunăre, cu Rumelia (Dobrogea). Crearea unor instituţii comune pentru tot acest spaţiu divers a însemnat şi procesul de „plămădire” a provinciei şi nu a fost un proces cu totul facil, durând mai multe decenii. De altfel, graniţa pe Nistru, care lega Basarabia cu restul guberniilor ruseşti, a fost păstrată până în anul 1830, fapt care a menţinut regiunea într-o anumită izolare.

Tendinţele expansioniste ale Imperiului rus şi noii „competitori”

Această provincie a fost primul teritoriu românesc care a ajuns anexat la Imperiul rus (Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa au fost următoarele, un secol mai târziu). Se poate discuta acum mult despre rolul unor personalităţi în cedarea Basarabiei la ruşi (cum ar fi „trădarea” Moruzeştilor). Totuşi, principala cauză rezidă, evident, în situaţia geo-politică, în evoluţia „problemei orientale” şi în progresele militare ale Imperiului ţarist.

Înaintarea pe direcţia balcanică, cucerirea Constantinopolului şi controlul strâmtorilor – Bosfor şi Dardanele devin programatice pentru statul rus din timpul Ecaterinei cea Mare, iar Principatele române se aflau pur şi simplu în calea acestui proiect. Se ştie că ţarina şi-a numit chiar doi nepoţi cu nume neobişnuite pentru dinaştii ruşi:Alexandru şi Constantin. Primul (viitorul ţar Alexandru I, în timpul căruia Basarabia a fost anexată la Imperiu) a fost botezat în cinstea lui Alexandru cel Mare, cuceritorul Orientului şi fondatorul Imperiului elenistic, iar cel de-al doilea a fost botezat Constantin în cinstea lui Constantin cel Mare, pentru că era menit împărat asupra unui noi Imperiu Bizantin, cu centrul la Constantinopol.

Logica oricărui imperiu presupunea cuceriri teritoriale pentru a se putea dezvolta, iar atunci când se atingea limita de expansiune, el intra într-un declin implacabil şi treptat se stingea. Aceasta a fost soarta marilor imperii antice şi medievale. Pe calea disoluţiei mergea şi cândva temutul Imperiu otoman, „omul bolnav al Europei”, care se vedea intrat în competiţie cu noi competitori în Balcani (Austria, Rusia şi Franţa napoleoniană). Un alt factor care a grăbit pe de o parte, dar a şi determinat politicile imperiale în regiune a fost competiţia cu Franţa. Ocuparea unei părţi din provincia Iliria a adus ideile revoluţionare în Balcani;reformele efectuate de autorităţile franceze aici (desfiinţarea şerbiei, modernizarea infrastucturii, noile politici fiscale etc.) puteau să aducă un plus de simpatie faţă de acest imperiu occidental. Rusia nu putea să ignore un asemenea „competitor”, de aceea trebuia să ridice la rândul său „oferta” pentru popoarele creştine.

Imperiul otoman nu avea dreptul să cedeze acest teritoriu

În epoca modernă, simpla forţă brută nu mai era suficientă pentru legitimarea pretenţiilor teritoriale, de aceea, în orice conflict militar, un rol extrem de important începea să-l joace propaganda. Din aceste raţiuni, în cazul Basarabiei, Rusia a încercat să îmbrace un act de cucerire ordinar într-unul mesianic, de eliberare a provinciei de „jugul otoman”. Mitul ocupaţiei turceşti a fost de atunci încoace utilizat de propaganda ţaristă, apoi de cea sovietică şi astăzi chiar de cea „moldovenistă”, pentru a justifica raptul teritoriului pruto-nistrean de la Principatul moldav. De altfel, Imperiul otoman nici nu avea dreptul să cedeze acest teritoriu, deoarece era legat de un acord cu Principatele dunărene (Capitulaţiile), iar prin acest acord otomanii se obligau să păstreze integritatea statelor vasale. Din acest motiv, ruşii au pus accent pe caracterul „eliberator” al actului de la 1812;ei, chipurile, ar fi fost animaţi de dorinţa „sinceră” de a civiliza popoarele creştine din Balcani, inclusiv pe români, induşi în stare de barbarie de turci. Astfel, Rusia îşi aroga rolul „civilizator”, al unui stat european, faţă de popoarele orientale „înapoiate”. Dar în ce măsură Rusia putea pretinde la acest rol?

Pentru cultura rusă din secolele XVIII-XIX, conceptul de „Europa” se afla într-o strânsă legătură cu cel de „civilizaţie”, ambii termeni fiind asimilaţi simultan în discursul public rusesc. Însăşi Rusia a fost „civilizată”, mai mult cu forţa, abia în timpul lui Petru cel Mare, marele reformator şi fondator al Imperiului rus;de la el, Rusia se va numi în mod oficial Imperiu. Astfel, vocaţia imperială a Rusiei mergea alături de cea europeană, iar misiunea sa civilizatoare era percepută ca dorinţa de a scoate periferiile – mai ales pe cele răsăritene (siberiene), caucaziene sau din Asia Mijlocie – din starea de „barbarie”. Sunt bine cunoscute ideile lui Feodor Dostoievski, care, la 1881, scria în Jurnalul unui scriitor:„În Europa am fost tătari, dar în acelaşi timp în Asia suntem europeni”. La începutul secolului al XIX-lea, Asia/Orientul nu avea doar o accepţiune strict geografică, ci mai ales una civilizaţională. De aceea, atunci când expansiunea în Sud-estul Europei, dominat de Imperiul otoman, a devenit una dintre priorităţile strategice majore ale ruşilor, acest concept a început să fie aplicat şi asupra acestor regiuni, inclusiv asupra Principatelor române.

Zona trebuia „civilizată”

În secolul al XVIII-lea, statul rus şi-a schimbat, astfel, politicile faţă de periferii, fiind salutate intervenţiile brutale în dorinţa de a transforma nu doar practicile administrative, dar şi cultura popoarelor subordonate, integrându-le prin politici asimilatoare, uneori extrem de dure. Aceasta, deoarece se considera că scoaterea din starea de barbarie constituia o misiune providenţială a unui stat civilizat. Vizate în acest caz erau nu doar elitele, ci întreaga populaţie, care trebuia să fie rusificată („europenizată”), fiind obligatoriu să fie modificate nu doar limba sau practicile administrative, dar şi modul de trai al noilor supuşi imperiali (civilizaţia rusă).

Treptat, elitele ruse au elaborat o strategie proprie cât priveşte proiectul civilizaţional, considerând Rusia, la nivelul autoidentificării, egala altor imperii, dacă nu chiar depăşindu-le. Conştiinţa supremaţiei civilizaţionale izvora din puterea militară şi din sentimentul măreţiei pe care-l conferea acesta din urmă. Aroganţa faţă de culturile înapoiate se observa mai ales la elitele ruseşti, care au avut acces la cultura occidentală, asimilând-o rapid.Analiza atentă a acestui tip de discurs ne arată că afişarea superiorităţi civilizaţionale trebuia să compenseze deficitul de legitimitate creat în rezultatul unui rapt teritorial ordinar. Cazul Basarabiei reliefează cu lux de amănunte acest tip de comportament, teritoriul dat fiind prezentat drept unul oriental (în termeni coloniali), adică unul destinat „civilizării” şi „europenizării”.

Nu constituie un secret că, încă din secolul al XVII-lea, acest spaţiu, ca şi Ţările române în ansamblul lor, erau asociate în opinia publică europeană cu Turcia, cu Imperiul şi civilizaţia otomană. Era şi firesc, deoarece Principatele se aflau sub suzeranitate otomană, iar protecţia acestora era efectuată de Constantinopol. De asemenea, firesc era faptul că elitele politice româneşti grevau mai mult spre Centrul imperial, „orientalizarea” moravurilor şi a portului constituind un element vizibil de omogenizare imperială.

Amiralul Pavel Ciceagov, primul guvernator militar al Basarabiei, vorbeşte despre provincie ca despre o parte a Turciei, asupra căreia trebuie muncit până va deveni o parte a lumii civilizate. În timpul războaielor ruso-turceşti din secolul al XVIII-lea avem primele contacte directe ale Imperiului rus cu spaţiul românesc. Multiplele descrieri ale provinciilor se făceau exact în termenii unei superiorităţi civilizaţionale, totul pentru a justifica intervenţia în acest spaţiu. Metafora jugului turcescvine exact din acest tip de discurs şi din această perioadă. Din punctul de vedere al Centrului imperial, românii (atât poporul de rând, cât şi elitele) erau înapoiaţi şi trebuiau ajutaţi (ghidaţi) pentru a obţine „bunăstarea”. Cauza principală a acestei stări de lucruri, în viziunea demnitarilor ruşi, era „educaţia turcească” a românilor basarabeni, vizibilă nu doar la nivelul habitudinilor vestimentare sau culinare, dar şi la nivelul moravurilor (corupţia, „lenea”, ignoranţa). „Aroganţa” civilizaţională faţă de această regiune nou încorporată poate fi observată şi în scrierile autorilor ruşi ca Svinin, Batiuşkov, Vigel, Liprandi sau Puşkin, care percepeau provincia ca o parte a Asiei, înapoiată şi barbară.

La rândul lor, boierii basarabeni considerau Rusia o ţară sălbatică
În această ordine de idei, trebuie să subliniem că în Basarabia nu exista, la acea vreme, o civilizaţie urbană propriu-zisă, majoritatea provinciei fiind rurală prin excelenţă. Cele câteva oraşe-cetăţi de margine (pe Nistru şi Dunăre) aveau aspect oriental, deoarece se aflau de câteva secole sub administraţie directă otomană, iar târgurile româneşti erau destul de mici şi nu puteau satisface gusturile rafinate ale aristocraţiei ruseşti. Nici Chişinăul, cu toate progresele pe care le-a făcut în cei câţiva ani de stăpânire rusească sub aspect urbanistic, nu se putea compara cu Iaşii sau Bucureştii. De aici vine şi reacţia dură a lui Puşkin în privinţa „oraşului blestemat” şi atracţia pe care o avea faţă de Odessa, văzut ca un oraş european, cu restaurante şi cazinouri.

Chiar dacă gradul de urbanizare constituie un indiciu important al civilizaţiei moderne, el nu este singurul şi determinant. De altfel, Occidentul tratează în continuare Rusia ca pe un obiect al civilizării. În gândirea europeană, accentele se deplasează de pe formele externe ale civilizaţiei (strălucirea urbană şi cultura elitelor) spre formele intrinseci ale acesteia, avându-se în vedere bunăstarea societăţii, bazată pe proprietatea privată şi pe libertăţile individuale. De aceea, europenii puneau tot mai des la îndoială progresele civilizaţionale ale ruşilor, cu toată occidentalizarea elitelor sale, fiind scoase în evidenţă decalajele vizibile între practicile şi teoriile civilizaţionale ruseşti. Imaginea Rusiei ca a unei ţări înapoiate din punct de vedere al civilizaţiei, cu iobăgia sa şi analfabetismul aproape generalizat al populaţiei, însemna pentru occidentali tot mai mult un indiciu al subdezvoltării.

Acest lucru era sesizat şi de nobilimea basarabeană. În memoriile vice-gubernatorului Basarabiei, Filip Vigel, găsim reflectarea acestui lucru:„Nimeni din ei (boierii basarabeni la momentul anexării – n.a.) nu ştia ruseşte şi nici măcar nu avea curiozitatea să vadă Moscova sau Petersburgul;din cuvintele lor se putea observa că Nordul nostru îl consideră drept o ţară sălbatică”. De aceea, la nivel cultural, nobilimea română – cu toate descrierile adesea zeflemitoare ale unor scriitori ruşi – nu se considera inferioară ruşilor şi nici n-avea complexe faţă de aceştia. Mai mulţi contemporani spuneau că boierii moldoveni vorbeau toţi franceza, iar portul occidental începea să se facă prezent chiar înainte de anexarea provinciei.

Totuşi, cazul cel mai ilustrativ în privinţa culturii nobilimii româneşti îl prezintă cel al lui Scarlat Sturdza, primul guvernator civil al Basarabiei. Nevoit să se refugieze cu familia în Rusia la sfârşitul domniei Ecaterinei cea Mare, pierzându-şi toate proprietăţile din ţară, a reuşit să evacueze o imensă bibliotecă. Izolat de centrele de civilizaţie, la moşia sa din Bielorusia, spre mirarea contemporanilor, a reuşit să dea o educaţia aleasă copiilor săi, astfel încât fiica Ruxandra era considerată cea mai cultă şi inteligentă femeie de la curtea imperială din Petersburg, iar Alexandru a devenit unul din cei mai originali gânditori din Rusia din secolul al XIX-lea. De aceea, discursul „înapoierii” apare forţat şi nu a fost capabil să detensioneze carenţele legitimării ocupării provinciei.

Motivaţiile anexării:am făcut sacrificii umane şi materiale pentru „eliberarea” provinciei, deci o merităm
Alt mit care a fost vehiculat cu multă grijă pe parcursul anilor a fost acela al jertfelor aduse şi, mai ales, al cheltuielilor. Ca orice conflict militar, cele câteva războaie ruso-turceşti care s-au produs pe teritoriul viitoarei Basarabii au fost urmate de pierderi în rândul militarilor ruşi;dar asemenea argumente nu au constituit niciodată temei pentru a justifica anexarea unor teritorii. Scopul propagării acestor mesaje era dorinţa de a face să crească, în imaginarul rus, ideea unui pământ sacru slav, spălat de sângele martirilor pentru creştinătate. Tema sacrificiilor pentru „eliberarea” acestui teritoriu de sub „jugul turcesc” a devenit una recurentă până în zilele noastre. Alta a fost cea a sacrificiilor materiale la care a fost supusă vistieria rusă pentru a susţine eliberarea. Sigur, cheltuielile au fost adesea enorme, dar s-a trecut cu vederea foarte multă vreme faptul că o bună parte a lor a fost suportată chiar de localnici...

Basarabia trebuia să pară atractivă pentru popoarele vecine
Tratatul de pace de la Bucureşti, semnat în mai 1812, ca şi cel anterior, de la Iaşi (1792), refuza, printre altele, „cetăţenia dublă”. De aceea, proprietarii care pledau pentru a rămâne în Principatul moldav trebuiau să-şi vândă moşiile din stânga Prutului, cu preţuri modice, pentru a evita confiscarea! Autorităţile ţariste au ridicat un hotar bine păzit pe Prut, care a întrerupt legăturile seculare dintre cele două maluri, iar termenul „carantină” s-a încetăţenit în vocabularul localnicilor.


Cronicar moldovean, postelnicul Manolache Drăghici, scria rânduri de o mişcătoare sensibilitate despre drama trăită de moldoveni în acele zile, din mai 1812:„Sosind ziua fatală a expirării convenţiei de tratat, ce trebuia fieştecare să hotărască unde era să rămână desăvârşit, ceasurile acele au fost de plângeri un timp de neuitat;pentru că poporul cu cârdul, ca turmele de oi, încinsese toată marginea Prutului de la un capăt la altul, mergând şi venind de prin sate şi de prin târguri săptămâni încheiate, cu luarea de ziua bună de la părinţi, de la fraţi şi de la rudenii, cu care crescuse şi vieţuise dimpreună, în vremea aceea când se despărţeau unii de alţii pentru totdeauna...”

Obiectivele administraţiei ţariste

Administraţia rusă avea cel puţin două obiective centrale în politicile sale faţă de Basarabia, aşa cum se va numi de-acum înainte noua provincie. Prima era reprezentată de integrarea ei cât mai rapidă în sistemul administrativ rusesc, diminuarea particularităţilor locale şi omogenizarea cu celelalte structuri şi instituţii ale imperiului, fapt care prevedea printre altele şi treptata „omogenizare” lingvistică, adică rusificarea. Alt obiectiv era legat de interesele geostrategice ale Rusiei în Balcani, prin crearea unei imagini cât mai atractive a acesteia pentru popoarele creştine de la sud de Dunăre. De aceea, chiar din primii ani, în regiunile sudice ale Basarabiei, cele care au intrat în domeniul Coroanei, au fost invitaţi colonişti din Balcani (bulgari, găgăuzi, sârbi), fapt care i-a nemulţumit pe români, care, în regiunile centrale, sufereau de o penurie funciară (lipsă de pământ). Însuşi autorul Regulamentului Provizoriu al Basarabiei, contele Capodistria, recunoştea că „scopul politic pe care l-am urmărit consta să facem ca această provincie să devină un adăpost pentru persoanele şi familiile calomniate de către turci”.

Victoria asupra lui Napoleon, crearea unei noi ordini internaţionale, în care Rusia juca un rol din ce în ce mai important nu puteau anula însă percepţia raptului teritorial ordinar, făcând vulnerabilă stăpânirea asupra Basarabiei la nivelul legitimării. De aceea, chiar de la început se fac modificări la nivelul discursului oficial, prin crearea imaginii unei societăţi prospere, înfloritoare din punct de vedere economic, social şi cultural, în conformitate cu idealurile iluministe ale vremii. Provincia trebuia să servească drept o faţadă atractivă pentru popoarele balcanice sau pentru românii din Principate.

https://www.historia.ro 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 16 Iulie 2019, ora: 08:30

Vlad Filat: Ceea ce am eu ca PRIORITATE vizează ELIBERAREA mea

Vlad Filat: Ceea ce am eu ca PRIORITATE vizează ELIBERAREA mea

Fostul premier Vlad Filat spune că ceea ce are ca prioritate vizează eliberarea sa. El nu crede că va mai face politică, cel puțin în mod direct, ci poate va acorda consultanță politică, celor care vor dori. Totodată, fostul premier susține că cea mai mare greșeală a fost...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iulie 2019, ora: 00:51

Președintele Igor Dodon a mulțumit din nou Statelor Unite pentru sprijinul acordat R.Moldova în soluționarea recentei crize politice și transferul pașnic al puterii.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 16 Iulie 2019, ora: 00:21 de Ion Macovei

Cum să reziste un popor în fața unui imperiu ca Uniunea Sovietică? Terorizați, deportați, supuși înfometării și apoi aruncați în colhoz, basarabenii nu au avut decât un singur mijloc de rezistență: umorul subversiv. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iulie 2019, ora: 00:09

Dodonizare PAS CU PAS /// Noul Director la Moldovagaz ar putea fi Vadim Ceban (bașcan interimar în Găgăuzia)

Dodonizare PAS CU PAS /// Noul Director la Moldovagaz ar putea fi Vadim Ceban (bașcan interimar în Găgăuzia)

Noul director la SA ”Moldovagaz” ar putea fi numit Vadim Ceban, care în prezent deține funcția de prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv al Găgăuziei în primul mandat de bașcan al Irinei Vlah.  

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 15 Iulie 2019, ora: 19:24

Organizațiile neguvernamentale de media dezaprobă solicitarea ministrului Afacerilor Interne, Andrei Năstase, de a restricționa accesul lui Vadim Ungureanu la conferințele de presă ale Inspectoratului General de Poliție (IGP), pe motiv că jurnalistul ar fi condamnat penal. Declarația a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 15:00

Ce înseamna cand visezi sobolani? Multi oameni visează șobolani asă ca vor să capete un raspuns la întrebarea ce înseamna daca visezi șobolani. Șobolanul reprezintă o varietate de lucruri din viața reală, totul depinzând de scenariul visului. Fiecare situație...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 14:59

Ministerul Afacerilor Interne condus de Andrei Năstase „se spală pe mâini” în cazul lui George Simion: „interdicția poate fi anulată doar de instanța de judecată”

Ministerul Afacerilor Interne condus de Andrei Năstase „se spală pe mâini” în cazul lui George Simion: „interdicția poate fi anulată doar de instanța de judecată”

În legătură cu informația apărută în presă cu referire la organizarea măsurilor de susținere a cetățeanului român Simion George-Nicolae, Biroul migrație și azil al MAI s-a autosesizat și comunică următoarele:

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 14:55

 Poate te întrebi și tu de ce relațiile se destramă mai ușor în ziua de azi. Ai auzit poveștile de dragoste ale bunicilor și ale străbunicilor, poate chiar ale părinților tăi. Nu au avut relații ideale, dar au rămas împreună până la adânci...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 14:49

 Horoscop dragoste. Saptamana 15-21 iulie 2019 are semnificatii aparte din punct de vedere astrologic. Avem cea de-a doua eclipsa a verii, mai exact eclipsa partiala de Luna plina in Capricorn de marti 16 iulie. Intreaga atmosfera a saptamanii se invarte in jurul acestui mare eveniment....

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 14:34

 Astăzi se împlinesc 204 de ani de la exilarea lui Napoleon Bonaparte, lider marcant al secolului XIX, pe insula Sfânta Elena. El şi-a petrecut ultimii şase ani din viaţă aici, sub supraveghere britanică. Condiţiile în care a murit marele lider francez, la...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 14:05

VIDEO /// Flashmob la MAI - Cerem scoaterea interdicției lui George Simion. „VREM DREPTATE”

VIDEO /// Flashmob la MAI - Cerem scoaterea interdicției lui George Simion. „VREM DREPTATE”

Asociația „UNIREA-ODIP" vă invită la flashmobul cu genericul „Cerem scoaterea interdicției lui George Simion de a intra în Republica Moldova".

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 14:04

Liberalul Dorinc Chirtoacă a anunțat astăzi că va participa la alegerile parlamentare în circumscripțiile 33 (suburbiile municipiului Chișinău) și 50 (Europa de Vest), după ce vicepremierul Andrei Năstase și premierul maia Sandu au renunțat la mandatele de deputat în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 13:49

Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a decis prelungirea cu o săptămână a termenului de depunere a dosarelor la concursul pentru funcția de director al Centrului Național Anticorupție.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 13:41

Lucrările pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, pe toate cele șapte tronsoane, au început, a anunțat ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, pe o rețea de socializare, 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 12:53

 Noul asteroid are un kilometru în diametru şi realizează o orbită completă în jurul Soarelui în 151 zile. Astronomii au identificat un nou asteroid care orbitează în jurul Soarelui. Acest asteroid este considerat a fi relativ mare, cu aproximativ un...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 12:47

 Romanticii incurabili pot jura că dragostea la prima vedere este cât se poate de reală, în timp ce persoanele sceptice sunt de părere că ceea ce simțim la primele întâlniri este atracție sexuală, în niciun caz dragoste. Dar ce se întâmplă,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 12:43

Următorul tău zbor ar putea deveni foarte problematic, dacă nu alegi alimentele potrivite. Află de la specialiști ce preparate trebuie să eviți în avion pentru a preveni efectele nedorite. Poate credeai că nu contează prea mult ce mănânci când ești în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 12:12

Trăim într-o societate obsedată de realizări, care se grăbește să aplice etichete de talent tuturor celor care au realizat ceva remarcabil de-a lungul vieții.Oamenii de succes sunt descriși ca fiind talentați. Dacă persoana în cauză este tânără, șansele sunt și...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 12:05

Apartenenţa la UE a dezvoltat bunăstarea în fiecare stat membru; piaţa comună şi dezvoltarea regională a UE duc la diminuarea inegalităţilor dintre statele membre; în cadrul unora dintre statele membre condiţiile de viaţă au ajuns în ultima perioadă în derivă,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 11:30

Un microbuz cu 8 pasageri s-a oprit într-un cap de pod în județul Cluj.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 11:20

Exporturile Republicii Moldova în primele cinci luni ale anului curent s-au majorat cu 5% față de aceeași perioadă a anului 2018, depășind 1,1 miliarde de dolari.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 15 Iulie 2019, ora: 11:19

Grav accident la Chirsova, Gagauzia. Doua motocicleta si o masina a politiei s-au ciocnit violent. In urma impactului, unul dintre tineri s-a stins pe loc.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)