Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Muzică 15 Octombrie 2012, ora 13:03    Din editia print

Dr. conf. Emilia Moraru: „Muzica de cor este oglinda sufletului meu”

Marime Font

 
 
 

S-a născut pe 24 august 1971 în satul Susleni, județul Orhei. 

A absolvit Școala de muzică din Susleni (1979-1984), Colegiul Pedagogic „V. Lupu” din or. Orhei (1986-1990), Institutul de Arte din Chișinău, Facultatea Pedagogie Muzicală, secția Dirijat Cor Academic în clasa profesorului universitar Teodor Zgureanu (1990-1995). În 1995-1997 își face masteratul la Academia de |Muzică din Chișinău, specializarea Dirijat Cor Academic, clasa prof. univ. T. Zgureanu, iar în 1997-1998 - la Universitatea de Muzică din București, Facultatea Compoziție, Muzicologie și Pedagogie Muzicală, specializarea Sinteză muzicologică, conducător științific - prof. univ. Alexandru Leahu. Urmează doctorantura la Universitatea Națională de Muzică din București, specializarea Istoria muzicii, avându-l în calitate de conducător științific pe prof. univ. Vasile Iliuț (1998-2002). Doctor în studiul artelor (2002). Șefă a catedrei Pedagogie Muzicală a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice - din 2010. Laureată a Premiului Național și al celui municipal pentru Tineret (2005).
 
Dr. conf. Emilia Moraru este o cercetătoare fină a folclorului nostru muzical. Teza de doctor și-a consacrat-o cântului coral românesc contemporan basarabean de inspirație bizantină, văzut din perspective diacronice. „Am vrut să urmăresc evoluția muzicii corale de inspirație bizantină și folclorică din spațiul românesc. Am studiat tot ce s-a scris despre muzica corală din întreg spațiul românesc, de la începuturi până în zilele noastre. O atenție aparte am acordat-o creației compozitorilor moldoveni de muzică corală, care s-au axat pe filonul bizantin și cel folcloric”, afirmă Emilia Moraru.

De fapt, ne spune ea, a cercetat mai mult creația corală a compozitorului Teodor Zgureanu - creațiile de formă amplă scrise după anii `90: „Oratoriul Salmilor”, „Imnele Sfintei Liturghii a lui Ioan Gură de Aur”, Oratoriul „Noaptea Sfântului Andrei” și aspectul stilistic al corurilor din opera „Decebal”.



În baza tezei de doctorat, în 2004 Emilia Moraru a editat monografia „Clopote astrale. Compozitorul și dirijorul Teodor Zgureanu”, pentru care, în 2005, a fost distinsă cu Premiul Național pentru Tineret în domeniul Științei, Tehnicii, Literaturii și Artelor în sfera criticii muzicale, precum și cu cel municipal.

În 2003, când a revenit la Chișinău, a înființat corul pentru bărbați „Gavriil Musicescu” al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP). Cu acest cor a participat la mai multe concursuri internaționale de muzică de cor. În 2003, 2005 și 2007 devine laureată a Concursului internațional de muzică de cor „Gheorghe Dimitrov” din Varna, Bulgaria. Tot în 2005, este laureată a Festivalului internațional „Muzica Balcanilor” din București, iar în 2006 - laureată a Festivalului internațional de muzică de cor bisericească ortodoxă „Hajnovka 2006”, Polonia.
Din păcate, pentru a se deplasa la diverse concursuri peste hotare e nevoie de bani, pe care nimeni nu-i dă, studenții fiind nevoiți să-și întoarcă buzunarele pe dos. „Și atunci, tot elanul dispare. În muzică nu vin copii de oameni bogați, iar statul nu ne ajută cu nimic”, constată ea cu tristețe.

În calitate de șefă de catedră, profesoara modernizează planul de învățământ astfel încât acesta să devină competitiv, iar absolvenții să aibă posibilități mai mari de angajare în instituțiile educaționale.

Am întrebat-o, firește, ce înseamnă pentru ea muzica de cor. „Muzica corală este oglinda sufletului meu, fără de care nu-mi pot imagina existența”, ne-a răspuns Emilia Moraru.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md