Un maestru în artă, pictor bisericesc și un tânăr artist plastic, tată și fiu, Iurie și Ianis Lungu, și-au expus recent icoanele și picturile. În expoziția „Stropi de Moldova” icoanele bizantine ale tatălui duelează cu cele ale fiului, care reprezintă portretele unor actori importanți din istoria neamului nostru.

Fericirea unui părinte

„La un moment dat, Ianis și-a dorit să facă altceva și chiar dacă sunt sever, nu m-am putut opune. Fiindcă trebuie făcut ceea ce trebuie făcut”, explică maestrul în artă, care a înțeles că fiul său vede lucrurile un pic altfel. Ianis a reușit să-i câștige încrederea și să-l uimească plăcut când i-a prezentat prima sa lucrare. „Fiecare părinte ajunge să simtă un nod în gât, să rămână fără cuvinte din cauza emoțiilor, când fericirea este în afara limitelor. Tot ce poți să faci e să verși o lacrimă”, povestește Iurie Lungu. Prima lucrare semnată de Ianis, care până atunci a lucrat doar pe schele alături de tatăl său, a fost dedicată domnitorului Ștefan cel Mare, care i-a adus binecuvântarea părintească.

Deși conceptul expoziției a apărut în imaginația lui Ianis datorită implicării sale într-un proiect de animație, acesta a continuat prin realizarea „unor portrete ale minții”. Expoziția conține portrete ale lui Grigore Vieru, Iisus Hristos, Doina și Ion Aldea Teodorovici, Mihai Eminescu, Burebista, dar și reprezentări ale anotimpurilor anului. „Toate personajele de aici sunt oameni care au suferit la timpul lor, luptând pentru adevăr și poporul lor. Sunt mult mai puțini aici decât ar trebui să fie, însă i-am evidențiat pe cei mai caracteristici ai poporului nostru, începând cu Burebista. Prin măreția acestui popor am ajuns ce-am ajuns”, explică Ianis Lungu.

Icoanele – fructul interzis

Întors în Moldova, la Glodeni, a fost abordat de un preot care i-a propus să lucreze cu el în biserică, acolo unde a învățat să picteze icoane pe pereți. Prezentând câteva opere de-ale sale în România, a stârnit interesul patriarhului român și astfel a ajuns să fie printre puținii pictori autorizați ai Patriarhiei Române. Acum Iurie are o experiență de aproape trei decenii de pictură pe zidurile bisericilor din Moldova. El este autorul frescei de la „Sf. Teodora de la Sihla”, a iconostaselor din Catedrala Mitropolitană din Chișinău și a picturii murale de la Biserica „Sf. Nicolae”, Mănăstirea Curchi. Lucrările lui sunt expuse atât în Republica Moldova, cât și în România și Ucraina.

„Icoana este căutată”

În același timp, Iurie afirmă că icoana este un obiect de artă, iar creștinii le cumpără ca pe obiecte de cult, ca o necesitate ce ține de cultura creștină. „Conform tradițiilor noastre, atunci când sfințim casa, ne cununăm, botezăm trebuie să cumpărăm o icoană. Icoana este, oricum, mai căutată în societatea noastră”, explică pictorul bisericesc. Mai mult, interesul față de icoane este prezent și în rândul catolicilor, precum italieni, germani sau suedezi, care le cumpără ca obiecte de artă.