Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la ora 17:36
Abonamente

Editorial 3 Septembrie 2017, ora 06:04    Din editia print

Marime Font

Dumnezeul din inima noastră

Un Dumnezeu care nu locuiește în inima noastră poate fi Dumnezeu, dar nu mai poate fi al nostru. Astfel, toți cei care spun că Dumnezeu e în inima lor sunt extrem de norocoși dacă au dreptate.

Pe de altă parte, oamenii invocă acest locaș tainic și adânc (inima) ca o casă a Domnului, doar în situații în care vor să își explice atitudinea de respingere a bisericii. Mi se întâmplă să aud de câteva ori pe săptămână, de la prieteni sau străini, de la vârstnici sau elevi, această afirmație: „Dumnezeu e în inima mea”, urmată de „Nu am nevoie de biserică”.

Ar fi absolut minunat și miraculos dacă toți oamenii care afirmă acest lucru, ar spune adevărul. O lume plină de teofori. O societate de îngeri, care s-au sfințit într-atât de mult, încât nici de Sfintele Taine nu mai au nevoie ca să stea lângă Dumnezeu.



La cealaltă extremă sunt atâția oameni care se declară creștini practicanți, care țin rânduielile bisericii ca pe vremuri. Dacă ar fi cu adevărat ceea ce afirmă, am avea o societate de sfinți. Nici nu ne putem imagina câtă pace și dragoste ar fi într-o societate de sfinți, dublată de oameni cu inimile pline de Dumnezeu.

Însă și în cazul celor care îi oferă lui Dumnezeu inima, și în cazul creștinilor declarat practicanți, lucrurile stau un pic altfel decât par. Fiecare își trăiește viața după bunul plac (începând cu mine), fără să renunțe la plăcerile sale, iar lui Dumnezeu îi atribuie fie un loc în inimă deja ocupat de muzica sau mâncarea preferată, fie două ore duminica (în care stă cu trupul în biserică și cu mintea aiurea) ca să se simtă împăcat cu un Dumnezeu pe care nu Îl cunoaște și nici nu depune eforturi să Îl cunoască.

E foarte ciudat că am ajuns la „performanța” de a ne convinge pe noi înșine că dragostea față de Dumnezeu e egală cu nerespingerea Lui. Adică avem senzația că prin simplul motiv că nu suntem atei devenim creștini, oameni în relație cu Dumnezeu.

Relația cu Dumnezeu nu poate fi asemenea cu relația dintre noi și doctorul dentist. Ne-a căzut o plombă, trecem pe acolo și următorii cinci ani ne vedem de viață. Sufletele noastre nu sunt niște măsele stricate cu care ajungem la doctor de trei ori în viață. La fel de bine cum simpla prezență la dentist, fără măcar să deschidem gura, nu ne tratează cariile.

Dumnezeu ar trebui să fie rațiunea noastră de a trăi, de a face ceva, de a ne bucura, de a răbda greutățile vieții. Dintre cei cu Dumnezeu în inimă și cei care mai trec duminica pe la biserica din cartier câți ar putea afirma că Dumnezeu e sensul vieții lor?


Un articol de: Moni Stănilă Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md