Astăzi 21 Iunie 2021, Luni - Ultima actualizare la ora 10:26
Abonamente

Economie 24 Martie 2021, ora 07:15

Economia de după Covid nu va mai fi niciodată la cum era înainte: cele 7 lucruri care se vor schimba

Marime Font

 

Pandemia Covid-19 a împins economia globală în cea mai gravă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial. Dezvoltarea vaccinurilor și politicile de sprijin vor favoriza recuperarea, care se va produce însă cu viteze diferite, deoarece coronavirusul nu a afectat toate țările în același mod, astfel încât răspunsurile la criză sunt şi ele diverse. „Foarte probabil peste zece ani, pandemia va fi percepută ca un accelerator al unei schimbări care era deja în curs. A existat o accelerare și vom vedea acest lucru", spune Vincenzo Galasso, profesor titular de economie politică la Universitatea Bocconi din Milano, potrivit Corriere della Sera, citat de Rador.

Vaccinul va deschide calea redresării, care în unele cazuri poate fi chiar mai puternică decât în perioada pre-Covid. Cu toate acestea, unele transformări, de la telemuncă la creșterea automatizării, sunt destinate să dureze în timp. Inegalitățile, exacerbate de pandemie, vor deveni mai evidente pe termen lung. În plus, există riscul ca politica monetară expansivă, esențială pentru a depăși criza, să favorizeze supraviețuirea companiilor zombie. "Trebuie să sprijinim lucrătorii, însă nu se pot susţine toate anteprizele - spune Elena Carletti, profesor titular de finanțe la Universitatea Bocconi - Va trebui făcută o schimbare epocală de natură antreprenorială".


Explozia datoriilor publice

La sfârșitul anului 2020, datoria globală a crescut, ajungând la 281 trilioane de dolari (aproximativ 235 trilioane de euro), sau echivalentul a 355% din PIB-ul mondial. Pentru a face față pandemiei, guvernele, anteprizele și familiile au acumulat datorii de 24 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor Institute of International Finance (IIF) din Washington.

Datoria publică a Italiei a crescut de la 134,6% din PIB în 2019, la 157,5% în 2020 și acum se deplasează cu valori apropiate de 160%. După terminarea situației de urgență, achizițiile BCE vor trebui să se reducă. În acel moment, pentru a face datoria durabilă, economia va trebui să înceapă din nou să crească.

«Problema durabilității datoriei publice persistă, dar lumea s-a schimbat. Ne cinfruntăm cu o criză complet diferită de cea anterioară. Există mult mai multă disponibilitate din partea BCE și a Comisiei de a ajuta țările îndatorate și acesta este un semnal important pentru piețe ", subliniază profesorul Carletti. „În plus, ratele dobânzilor continuă să fie foarte mici. Dar dacă ar crește din nou, problema s-ar propune într-o manieră mai preponderentă ».

Datoriile corporative și moratoriile

De asemenea, pandemia a determinat creșterea exponențială a datoriilor corporative. Resursele mobilizate de guvernele și băncile centrale din întreaga lume au contribuit la menținerea situației sub control. «Cu toate acestea, situația companiilor trebuie monitorizată, în special în Italia - spune profesorul Carletti - deoarece companiile sunt chemate să facă schimbări, atât din cauza situației pe care o trăim, cât și pentru că le impune Planul de redresare. Pentru a le face, însă, e nevoie de bani pentru a investi ”.

Faptul liniștitor, subliniază profesorul de finanțe de la Bocconi, este că în țări precum Germania, nu a existat o creștere majoră a insolvenței. Trebuie să vedem însă ce se va întâmpla în Italia și Franța, o altă țară puternic îndatorată la nivelul companiilor.

Prelungirea excesivă a moratoriilor ar putea încuraja un comportament oportunist din partea debitorilor, sau ar putea crește riscul unui efect de avalanşă atunci când nu va mai exista. Numai că o retragere prematură ar fi riscantă. „Aș fi mai puțin îngrijorată de sprijinirea în continuare a companiilor decât de retragerea prea curând a măsurilor de sprijin, deoarece companiile încă mai au nevoie de ele, mai ales în țări precum Italia, ale căror economii se bazează pe sectoare, precum turismul, grav afectate de criză »,spune profesorul Carletti.

Asimetriile dintre sectoare

Covid-19 a perturbat economia, dar nu toată lumea a fost afectată în același mod. „Această criză a fost un șoc sectorial, spre deosebire de cele precedente. Astfel, unele sectoare, cum ar fi turismul, au fost afectate indiferent de productivitatea afacerilor ”, explică profesorul Galasso. „Acest lucru este extrem de problematic din punctul de vedere al ajutoarelor sectoriale și, prin urmare, nu ne permite să facem o distincție între companiile care erau deja în pragul falimentului și cele care se descurcau bine”.

Serviciile esențiale sau cele disponibile online au suferit mai puțin din cauza crizei; pe de altă parte sectoarele neesențiale, cum ar fi hotelurile, divertismentul în masă sau turismul, şi-au văzut scăzând veniturile. Vânzările cu amănuntul sau industria confecțiilor au fost şi ele puternic penalizate.

„În această vară ne-am întors la turismul anilor 70 și va fi așa o vreme. Însă această situaţie va trece mai devreme sau mai târziu. Există și alte lucruri care s-ar putea schimba structural - continuă Galasso -. De exemplu, obiceiul de a merge să vizităm un client din cealaltă parte a lumii, sau de a călători timp de două zile pentru o întâlnire, luând zboruri internaționale ».

„În sectoare precum turismul, nu știu dacă putem imagina transformări radicale în comparație cu situaţia pre-Covid - adaugă profesorul Carletti -. Conversiile sunt limitate în unele domenii. Dacă vrem să menținem în viață anumite sectoare, nu putem risca să le lipsim prea curând de sprijinul public ».

Două scenarii posibile

Un studiu al Biroului Statisticilor Muncii din SUA, preluat de Lavoce.info, a încercat să identifice care sunt sectoarele care vor trebui să facă față schimbărilor pe termen lung, dacă nu chiar permanente. Potrivit analizei, într-un scenariu „moderat”, în care creșterea telemuncii este forța motrice a schimbării, nevoia spațiilor pentru birouri ar scădea, provocând prăbușirea cererii pentru construcții nerezidențiale. Călătoriile ar diminua şi ele și, odată cu asta şi costurile de navetă, cele ale călătoriilor de afaceri și cheltuielile la restaurante în pauzele de prânz.

În același timp, însă, creșterea telelemuncii ar conduce la cererea de tehnologii informaționale și la ocupațiile asociate acestora. Şi ar creşte cererea pentru o mai mare prevenire a bolilor infecțioase.

Dacă șocul ar fi mai puternic și mai durabil, aceste schimbări ar fi însoțite de o contracție suplimentară a cererii pentru restaurante, călătorii și cazare și, în general, pentru sectoarele care depind de adunări mari, precum evenimente sportive și spectacole live.

Mai multă automatizare

Un alt efect al pandemiei este creșterea digitalizării, atât în ceea ce privește telemunca și învățarea la distanță, cât și în ceea ce privește cumpărăturile. „Ceea ce se întâmplă ne va conduce către o mai mare automatizare, deoarece cu toţii am început să folosim mai mult digitalul », observă profesorul Galasso. „Cu toate acestea, automatizarea a devenit o sursă de mari inegalități. Riscă să distrugă locuri de muncă fără a recrea multe altele, dar mai ales fără a crea locuri de muncă bune".

Există riscul să se întărească cpolarizarea dintre cei care au locuri de muncă bine plătite și cei care au locuri de muncă mai puțin plătite și mai grele. După cum a relevat un studiu realizat în 2020 de profesorul de economie politică de la Bocconi, împreună cu Martial Foucault, de la Sciences Po (Paris), în timpul lockdown-ului, secţiunile mai puțin educate ale pieței muncii au plătit un preț mult mai mare . "Diviziunea dintre absolvenți și non-absolvenți - explică Galasso - a crescut foarte mult în timpul pandemiei, în toate țările luate în considerare de studiul nostru".

Smart working

Coronavirusul a constrâns majoritatea companiilor și lucrătorilor să se confrunte cu telemunca. Pentru mulți lucrători, aceasta este o soluție temporară și foarte probabil, odată ce urgența se va încheia, se vor întoarce la birou. Cu toate acestea, unele companii încep să vadă munca agilă ca o schimbare structurală, cel puțin pentru unii dintre angajații lor.

Într-o perspectivă viitoare, acest lucru ar putea extinde piața locurilor de muncă, deoarece în acel moment nu va mai fi esențial să angajezi o persoană care locuiește în acelaşi loc unde se află sediul companiei, sau în imediata vecinătate”, subliniază Vincenzo Galasso. Marile companii IT fac deja acest lucru și, în timp, această practică s-ar putea răspândi și la alte tipuri de muncă.

Avantajul ar putea fi acela de a putea controla așa-numitul exod al creierelor.

Dualizarea pieței muncii

Pe piața muncii, pandemia a acutizat ruptura dintre insideri și outssideri. «În telemuncă au beneficiat cei care aveau deja o rețea bine definită. Dacă sunt un tânăr care nu are prea multe contacte, sau un start-up care încearcă să dezvolte o idee, e clar că sunt în afara jocului”, explică profesorul Galasso.

În această polarizare, outsiderii tind să corespundă persoanelor tinere, femeilor și celor cu contracte de muncă atipice, în timp ce insiderii sunt în cele mai multe cazuri bărbați, adulți și persoane cu situații contractuale stabile. „Cei care au intrat pe piața muncii în timpul pandemiei vor suferi și în viitor din lipsa acestor contacte, iar acest lucru se aplică și în cazul afacerilor non născute. În acest sens, tinerii au fost puternic penalizați».

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Iunie 2021, ora: 10:26

Voronin mesaj șocant: „Dodon e cel mai mare impediment pentru dezvoltarea RM, PSRM a fost finanțat din Rusia”

Voronin mesaj șocant: „Dodon e cel mai mare impediment pentru dezvoltarea RM, PSRM a fost finanțat din Rusia”

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, cere repetarea alegerilor din 24 februarie, deoarece PSRM a fost finanțată cu bani din Federația Rusă. Declarația a fost făcută la postul TV Moldova 1. «Alegerile trebuie repetate! Categoric! Să întoarcă la varianta zero și de petrecut...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Iunie 2021, ora: 09:12

RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ (1992) Tragedia de la Tighina

RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ (1992) Tragedia de la Tighina Din editia print

„...pe pământul Tighinei au rămas să zacă tineri ostaşi abia încorporaţi în armată” 

( ) Citeşte tot articolul

Politică 21 Iunie 2021, ora: 07:59

Natalia Gavriliță (PAS), mesaj în limba rusă despre „poporul moldovenesc” / Programul Maiei?

Natalia Gavriliță (PAS), mesaj în limba rusă despre „poporul moldovenesc” / Programul Maiei?

Vice-președintele PAS, Natalia Gavriliță apare într-o adresare video în limba rusă unde folosește tezele moldovenismului stalinist - „poporul moldovenesc”.

( ) Citeşte tot articolul

Social 21 Iunie 2021, ora: 07:48

FOTO. Igor Dodon a ucis un zimbru la vânătoare. Socialiștii neagă, spun că poza e... fake

FOTO. Igor Dodon a ucis un zimbru la vânătoare. Socialiștii neagă, spun că poza e... fake

Fostul preşedinte Igor Dodon ar fi ucis un zimbru la una din vânătorile la care a participat. Anunţul a fost făcut vineri, 18 iunie, de către primarul de Bălţi, Renato Usatîi, care a publicat şi o fotografie care confirmă că fostul şef de stat a omorât animalul care...

( ) Citeşte tot articolul

ROMÂNIA 21 Iunie 2021, ora: 07:16

România cere din nou Ucrainei să recunoască oficial că nu există „limba moldovenească”

România cere din nou Ucrainei să recunoască oficial că nu există „limba moldovenească”

Situaţia de securitate la Marea Neagră şi aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei s-au numărat printre temele abordate de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, sâmbătă, într-o întâlnire din marja...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Iunie 2021, ora: 06:45

Dan Dungaciu: „În ce cred cei care nu cred?” Sau de ce bătăliile politice vor deveni „culturale” – şi invers

Dan Dungaciu: „În ce cred cei care nu cred?” Sau de ce bătăliile politice vor deveni „culturale” – şi invers

„Proorocii au făcut cărţi. Au venit apoi părinţii noştri şi au împlinit cele scrise. Iar alţii, după dânşii, le-au învăţat pe de rost. Şi venind generaţia de acum, le-a copiat ţi le-a pus în rafturi, fără să le citească.“ (din Pateric)

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 20 Iunie 2021, ora: 09:37

Rusia este succesoarea directă a imperiului tătaro-mongol - DOVEZI NOI găsite de istoricii ruși

Rusia este succesoarea directă a imperiului tătaro-mongol - DOVEZI NOI găsite de istoricii ruși

Comunitatea de pe rețelele de socializare din Moscova a fost pusă pe jar de o carte recent publicată a istoricului Ghenadie Tiundeșev, originar din Hakasia, o republică din sudul Siberiei centrale. 

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 20 Iunie 2021, ora: 09:21

NATO răspunde „plângerii” ambasadorului rus Kuzmin. Protejarea spațiului aliat nu se face după cum spune Rusia

NATO răspunde „plângerii” ambasadorului rus Kuzmin. Protejarea spațiului aliat nu se face după cum spune Rusia

În cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o online, în urmă cu câteva zile, ambasadorul rus Valery Kuzmin s-a arătat deranjat de interceptările aeronavelor ruse de către avioanele NATO care participă la misiuni de misiuni de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO....

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Iunie 2021, ora: 09:04

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a inaugurat un birou parlamentar în orașul Cahul

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a inaugurat un birou parlamentar în orașul Cahul

Alianța pentru Unirea Românilor a deschis astăzi cel de-al doilea birou parlamentar al formațiunii, ce va avea rolul de a oferi consultanță tuturor cetățenilor care au nevoie de ajutor în relația cu statul român. Noul punct administrativ are sediul în orașul Cahul...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 20 Iunie 2021, ora: 09:01

Claudiu Târziu, copreședinte AUR, la Odesa: Nu există „limba moldovenească”, ci limba română!

Claudiu Târziu, copreședinte AUR, la Odesa: Nu există „limba moldovenească”, ci limba română!

 Liderul AUR senator în Parlamentul României Claudiu Târziu a avut o vizită oficială la Odesa și a reiterat faptul că ”nu există limba moldovenească, ci limba română, iar statul ucrainean trebuie să recunoască această realitate.”

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Iunie 2021, ora: 09:01

Vlad Bilețchi (AUR): Oamenii care ajung la putere uită datorită cui au ajuns acolo. Drumul în IAD este pavat cu intenții bune

Vlad Bilețchi (AUR): Oamenii care ajung la putere uită datorită cui au ajuns acolo. Drumul în IAD este pavat cu intenții bune

Vlad Bilețchi trage un semnal de alarmă că partidul AUR, prin Caravana AUR, nu merge prin toată Republica Moldova să cerșească voturi, ci merge să informeze cetățenii cu privire la ce este adevărat sau fals din politică. Votul dat pentru partidul AUR nu este pentru noi, este pentru...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 19 Iunie 2021, ora: 07:57

VIDEO / Cine va împușca pentru Rusia la Chișinău

VIDEO / Cine va împușca pentru Rusia la Chișinău

 Rusia e mereu cu ochii pe politica din Republica Moldova, joacă abil, susținând politicieni pe care îi adoptă și îi crește ca să împuște la momentul potrivit ca pușca lui Cehov. Kremlinul a crescut mulți politicieni, urmărește și se ocupă de recrutarea...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)