Astăzi 18 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 19:33
Abonamente

Actualitate 27 Noiembrie 2012, ora 07:23    Din editia print

Ecouri la cazul Cravcenco: Bălțiul, din moși-strămoși, este al nostru, al moldovenilor

Marime Font

Foto: Timpul.md
 
 
 

În numărul de ieri al TIMPULUI, am publicat explicația profesorului de geografie de la Școala profesional-tehnică nr. 5 din Bălți, Victor Cravcenco, adresată directorului instituției, Ion Vovc, în legătură cu incidentul din 15 noiembrie, provocat în ajunul vizitei vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, de către niște elevi de etnie rusă din grupa nr. 13.

Am solicitat opinia unor personalități vizavi de acest caz.

Ion Ungureanu, ex-ministru al Culturii



Cine vrea să înțeleagă ce s-a întâmplat la Bălți, să citească nuvela lui I. L. Caragiale „O făclie de Paști”. Este o chestie dostoievskiană. Le dorim rușilor s-o pățească în Rusia așa cum o pățim noi acasă cu dânșii. Dacă ar înregistra moldovenii toate insultele care se spun la adresa lor, s-ar cutremura și pietrele. Gălăgia care se face în jurul acestei provocări îi dă de gol pe autorii ei. Totul e cusut cu ață albă. Dacă și pe un asemenea popor blajin, cum sunt moldovenii, îl scot din sărite, înseamnă că sunt sortiți a stârni ura tuturor semințiilor. Și se știe că cine seamănă vânt, culege furtună. Repet: nu provocarea e periculoasă, ci gălăgia pe care o fac în jurul ei.

Ninela Caranfil, actriță, artistă a poporului

„Greșeala” acestui dascăl este că a răbdat și tolerat prea mult obrăznicia acestor elevi. Bălțiul, este din moși-strămoși, un oraș al nostru, iar cei care doresc să locuiască într-un oraș rusesc să plece în Rusia. Această țară are atâtea orașe frumoase! Trebuie să curmăm pornirile obraznice ale celor care nu ne iubesc, nu ne respectă la noi acasă. La Bălți trebuia să se convoace o adunare extraordinară cu părinții acestor copii, aceasta fiind organizată chiar de către Ministerul Educației.

Ion Hadârcă, poet și deputat în Parlamentul R. Moldova

Ceea ce a afirmat domnul profesor Victor Cravcenco este trist. Limbajul violent este regretabil, dar asta în egală măsură se referă și la cei care provoacă o stare de incandescență. E o problemă generală a societății bălțene, mai ales a acelui segment care se consideră în afara legilor R. Moldova, care nu ne respectă tradițiile, limba, cultura și cu orice ocazie își etalează, de fapt, agresivitatea, incultura și incapacitatea de a comunica. Pentru obiectivitate, considerăm că și forțele care astă-vară au clătinat fragilul echilibru din spațiul bălțean ar trebui și ele să-și asume o parte din vină pentru cele întâmplate.

Victor Ambroci, directorul Liceului „Spiru Haret” din Chișinău

Este un caz ieșit din comun. E clar ca bună ziua că profesorul a fost provocat. Desigur, nu accept să fie încălcată etica pedagogică, profesională, dar să nu uităm că și profesorul este om, are suflet și demnitate. Dacă aș fi fost în locul directorului, aș fi adunat tot colectivul de elevi, profesori și părinți și luam în dezbatere acest subiect, astfel încât să nu se mai întâmple asemenea incidente.
Orice provocare șovină este străină și inadmisibilă procesului de instruire și educație în școala națională.

Andrei Strâmbeanu, scriitor

În 1975, eram în Spitalul orășenesc nr. 1 unde am suportat o operație grea. Tot acolo era internat și scriitorul Ion Cana. Academicianul de astăzi Gheorghe Ghidirim, care m-a operat, m-a prezentat acestuia. El mi-a spus următoarele: „Voi, basarabenii, nu ne iubiți pe noi, șantiștii. Ați îndurat și voi multe, dar nu ca noi. Învățam la gimnaziul din Dubăsari. Aveam un coleg, care mi-a adus o traistă cu mâncare de la mama, din satul meu de baștină, Goian. Pe drum, am vorbit moldovenește. Cineva ne-a auzit și ne-a pârât la școală. Pentru că am vorbit moldovenește, ni s-a făcut „palocinoe nakazanie”. Au pus zece elevi cu bețe în mână pe un rând și alți zece pe alt rând. Ne-au impus să trecem printre aceste rânduri de ciomăgari, fiecare dintre ei aplicându-ne câte o lovitură. Mi-am pierdut cunoștința și m-am trezit la spital”. Nici atunci, nici mai târziu n-a protestat nimeni. Acei călăi așa și n-au fost pedepsiți. Nu s-a schimbat nimic de atunci. Suntem pedepsiți că vorbim în limba maternă și ne iubim patria, ca și profesorul Victor Cravcenco de la Bălți.

Vlad Pohilă, scriitor și publicist

Nu încape nicio îndoială că la mijloc e o provocare pusă la cale de către serviciile secrete rusești, pentru că prea bine a fost regizată și prea intens mediatizată. Iar acțiunea a fost atât de mult demonizată, cum o pot face numai NKVD-ul, KGB-ul și FSB-ul. Cazuri similare, în sens invers, când sunt insultați moldovenii, sunt infinit mai multe. Să ne amintim de tragedia de la Durlești, de astă-iarnă, când un tânăr a fost omorât, deoarece cânta românește. Dar cine a încercat să elucideze cazul în afară de TIMPUL? Autoritățile noastre închid ochii, pentru că se tem de minoritatea rusă foarte agresivă și conducerea Rusiei, și mai agresivă. Dacă victima de la Bălți a fost pusă la stâlpul infamiei, adică, dublu sacrificată, de final au rămas satisfăcuți numai rușii. Problema, însă, rămâne așa cum a observat Constantin Tănase - profesorul Cravcenco a fost „pus la punct”. Dar ce ne facem cu tinerii agresori, cu o întreagă generație, formată din oamenii care resping tot ceea ce nu este rusesc, al lor, aflându-se aici în Moldova, nu ca niște cetățeni loiali, ci ca niște trimiși ai Rusiei?

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md