Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 17 Februarie 2018
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Social 8 Iulie 2016, ora 11:43    Din editia print

Educarea copiilor prin bătaie: „Eu te-am făcut, eu te omor”

Marime Font

Foto: simbol

„Eu te-am făcut, eu te omor! E copilul meu și e doar treaba mea cum îl educ. O palmă la fund încă n-a omorât pe nimeni, dar pe mulți i-a educat”. Astfel, dar și în multe alte moduri, unii părinți își justifică violența față de propriii copii. Ei consideră că pedeapsa corporală, aplicată celor mici, este un drept al lor. 

Chiar dacă specialiștii au demonstrat în repetate rânduri că bătaia mai mult afectează, decât educă copilul, această practică rămâne în continuare o problemă actuală pentru R. Moldova. De cele mai multe ori, violenţa în familie are loc în „intimitatea” casei, nefiind percepută ca o încălcare a drepturilor omului. Copiii victime, de regulă, nu raportează cazurile, când sunt loviți de părinți. Acestora le este frică, iar mulți nici nu cunosc unde s-ar putea adresa. 

Un copil bătut va face imediat ce i se spune, însă pe termen lung această metodă îi va afecta personalitatea. De o asemenea părere sunt psihologii care activează de mai mulți ani în domeniul protecției drepturilor copiilor. Datele UNICEF arată că aproape jumătate dintre copiii de la noi din țară sunt certaţi frecvent de către părinţii lor, peste o treime sunt bătuţi cu palma de către mama sau tata, iar doi din 10 minori sunt supuși la violenţe grave chiar de cei care le-au dat viață.

Mama a fost aproape să-și omoare fiul în bătăi

Marcat de abuzul în familie a fost și un micuț de opt ani din sectorul Botanica al Capitalei. Potrivit Victoriei Ioniță, șefa Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului, din aceeași regiune, băiatul a fost bătut atât de tare de propria mamă, încât nu mai avea putere să cheme ajutor. Totul s-a întâmplat acum patru luni. Minorul a venit de la școală, a luat prânzul, iar în loc să se apuce de temele pentru acasă, a ales să meargă cu un amic la joacă. Acest lucru a scos-o din sărite pe maică-sa – o femeie de peste 30 de ani, care îngrijea de el singură. Când micuțul a revenit acasă, ea a luat cureaua și a început să-i administreze lovituri pe tot corpul. La început, copilul striga de chin și durere, dar la un moment, din neputință, a încetat să mai scoată vreun sunet. Femeia îl lovea cu catarama peste mâini, spate, pe față și după cap.



Cei care au chemat poliția au fost vecinii. Aceștia cunoșteau că femeia recurge frecvent la asemenea pedepse, iar sunetele care se auzeau din apartamentul ei i-au pus în gardă. „Imaginile pe care le-am văzut acolo erau șocante. Copilul nu mai avea loc viu pe el, iar jumătate de cap era umflat. Medicii au stabilit că băiatul a suferit comoție cerebrală și s-a ales cu câteva rupturi. Micuțul a fost imediat izolat de mama agresivă”, povestește Victoria Ioniță.

Mama copilului nu este alcoolică, când îl snopea în bătăi era trează și înțelegea perfect ce face. Șefa Direcției municipale pentru protecția copilului din sectorul Botanica admite că femeia a avut atunci o criză de nervi, iar mai târziu vinovata a declarat că în acest fel „încearcă să-și educe fiul”.

Acum victima se află la un centru de protecție socială, iar specialiștii așteaptă rezultatele anchetei ca să-i poată decide soarta. Acesta va fi întors în familie, doar dacă bunica sa se va întoarce de peste hotare și se va oferi să aibă grijă de el.

Efectele palmelor – băieți agresivi și fete inhibate

Într-un studiu realizat recent de UNICEF, intitulat „Violența față de copii în Republica Moldova”, este menționat că părinții care își bat copiii, de regulă, provin din familii cu stare materială evaluată ca fiind foarte proastă. Cercetarea arată că există o strânsă legătură între abuzul psihologic și cel fizic, iar copiii care spun că părinţii strigă la ei, susțin și că sunt loviți destul de des. Totodată, în studiu, se mai spune că minorii bătuţi acasă sunt mai vulnerabili de a deveni victime ale abuzului sexual, sunt mai puţin adaptaţi la școală și sunt supuși unui risc mai mare de a fi bătuţi de către profesori.”

Psihologul Ana Niculăeș consideră că cea mai mare greșeală pe care o pot face părinții în educarea copiilor este folosirea violenței fizice și celei psihologice. „Atunci când tatăl sau mama ridică vocea, copilul se blochează din punct de vedere emoțional și nu aude ce i se comunică. El atrage atenția doar la modul în care i se spune mesajul. Cu părere de rău, noi în societate avem și proverbe care încurajează violența asupra copiilor: „pedeapsa e ruptă din rai” sau „unde mama bate, acolo crește”. Acestea promovează un mesaj greșit”, susține Niculăeș.

Specialista este de părere că atunci când părinții își bat copiii, la aceștia apare frica, iar efectul este unul pe termen scurt. „Pe termen lung, însă, violența în familie face ca băieții să devină agresivi, iar fetele inhibate și depresive. Copiii sunt bătuți pentru că adulții nu sunt capabili să transmită mesajul pe înțelesul lor. E mult mai ușor să lovești, decât să-i explici copilului că a procedat greșit. Persoana ține minte că a fost bătută, dar nu-și amintește pentru ce. Asta demonstrează că bătaia nu este o formă eficientă de educație. Practica dată nu influențează comportamentul micuțului, dar persoana lui. Atunci când îl batem, îi transmitem mesajul că de fapt este o persoană rea. În consecință, când aceste persoane devin mature, sunt lipsite de încredere în sine, retrase și foarte docile. Așa cum le este frică de părinți, pe parcurs, le va fi frică și de autorități și nu vor reuși să-și impună propria părere. Astfel, ajungem să creăm o societate ușor de manipulat”, se arată convinsă interlocutoarea mea.

Psihologii recomandă ca, în loc să-și bată copiii, părinții să se învețe să-i asculte și să-și exprime emoțiile, astfel încât ei să înțeleagă că mama sau tata este trist, dezamăgit sau deranjat de ceva.

Își omoară părinții ca semn de răzbunare

Studiile internaționale, efectuate în acest domeniu, arată că ceea ce părinţii au trăit în propria copilărie, reapare și în familia actuală. De exemplu, părinţii care au fost victime ale abuzului verbal în copilărie folosesc acest tip de comportament și cu propriii lor copii.

Prin urmare, specialiștii, consultați de TIMPUL, nu exclud că minorii bătuți vor ajunge la rândul lor să-și bată propriii copii. O consecință gravă a violenței în familie, prezentă în statistici, este și faptul că din totalul de adolescenți care-și omoară propriii părinți, peste 60 la sută au fost bătuți în copilărie și astfel consideră că se răzbună.

Cât privește legislația la capitolul respectiv, din 1997, Codul Familiei interzice pedeapsa fizică. Potrivit studiului UNICEF, menționat anterior, doar o persoană din 10, văzând un părinte care își bate copilul, ar raporta cazul la poliţie.

11 61 11
este linia fierbinte, lansată în 2014 de către ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, unde pot telefona copiii aflați în dificultate și părinții, care au nevoie de sfaturi cum să procedeze în anumite situații.

Date statistice:

Mamele își pălmuiesc copiii mai des decât taţii, iar băieții suferă mai mult din cauza violenței în familie. Trei mame și un tată, din zece, recurg la pălmuire în educarea copiilor. Doi din zece părinţi consideră că e acceptabil să i se dea copilului o palmă atunci când acesta este neascultător. Mai mult ca atât, patru din zece părinţi consideră că bătaia este o măsură de educaţie eficientă și poate fi justificată.

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul