Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 09:34
Abonamente
 
 
 

Social 8 Iulie 2016, ora 11:43    Din editia print

Educarea copiilor prin bătaie: „Eu te-am făcut, eu te omor”

Marime Font

Foto: simbol

„Eu te-am făcut, eu te omor! E copilul meu și e doar treaba mea cum îl educ. O palmă la fund încă n-a omorât pe nimeni, dar pe mulți i-a educat”. Astfel, dar și în multe alte moduri, unii părinți își justifică violența față de propriii copii. Ei consideră că pedeapsa corporală, aplicată celor mici, este un drept al lor. 

Chiar dacă specialiștii au demonstrat în repetate rânduri că bătaia mai mult afectează, decât educă copilul, această practică rămâne în continuare o problemă actuală pentru R. Moldova. De cele mai multe ori, violenţa în familie are loc în „intimitatea” casei, nefiind percepută ca o încălcare a drepturilor omului. Copiii victime, de regulă, nu raportează cazurile, când sunt loviți de părinți. Acestora le este frică, iar mulți nici nu cunosc unde s-ar putea adresa. 

Un copil bătut va face imediat ce i se spune, însă pe termen lung această metodă îi va afecta personalitatea. De o asemenea părere sunt psihologii care activează de mai mulți ani în domeniul protecției drepturilor copiilor. Datele UNICEF arată că aproape jumătate dintre copiii de la noi din țară sunt certaţi frecvent de către părinţii lor, peste o treime sunt bătuţi cu palma de către mama sau tata, iar doi din 10 minori sunt supuși la violenţe grave chiar de cei care le-au dat viață.

Mama a fost aproape să-și omoare fiul în bătăi

Marcat de abuzul în familie a fost și un micuț de opt ani din sectorul Botanica al Capitalei. Potrivit Victoriei Ioniță, șefa Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului, din aceeași regiune, băiatul a fost bătut atât de tare de propria mamă, încât nu mai avea putere să cheme ajutor. Totul s-a întâmplat acum patru luni. Minorul a venit de la școală, a luat prânzul, iar în loc să se apuce de temele pentru acasă, a ales să meargă cu un amic la joacă. Acest lucru a scos-o din sărite pe maică-sa – o femeie de peste 30 de ani, care îngrijea de el singură. Când micuțul a revenit acasă, ea a luat cureaua și a început să-i administreze lovituri pe tot corpul. La început, copilul striga de chin și durere, dar la un moment, din neputință, a încetat să mai scoată vreun sunet. Femeia îl lovea cu catarama peste mâini, spate, pe față și după cap.



Cei care au chemat poliția au fost vecinii. Aceștia cunoșteau că femeia recurge frecvent la asemenea pedepse, iar sunetele care se auzeau din apartamentul ei i-au pus în gardă. „Imaginile pe care le-am văzut acolo erau șocante. Copilul nu mai avea loc viu pe el, iar jumătate de cap era umflat. Medicii au stabilit că băiatul a suferit comoție cerebrală și s-a ales cu câteva rupturi. Micuțul a fost imediat izolat de mama agresivă”, povestește Victoria Ioniță.

Mama copilului nu este alcoolică, când îl snopea în bătăi era trează și înțelegea perfect ce face. Șefa Direcției municipale pentru protecția copilului din sectorul Botanica admite că femeia a avut atunci o criză de nervi, iar mai târziu vinovata a declarat că în acest fel „încearcă să-și educe fiul”.

Acum victima se află la un centru de protecție socială, iar specialiștii așteaptă rezultatele anchetei ca să-i poată decide soarta. Acesta va fi întors în familie, doar dacă bunica sa se va întoarce de peste hotare și se va oferi să aibă grijă de el.

Efectele palmelor – băieți agresivi și fete inhibate

Într-un studiu realizat recent de UNICEF, intitulat „Violența față de copii în Republica Moldova”, este menționat că părinții care își bat copiii, de regulă, provin din familii cu stare materială evaluată ca fiind foarte proastă. Cercetarea arată că există o strânsă legătură între abuzul psihologic și cel fizic, iar copiii care spun că părinţii strigă la ei, susțin și că sunt loviți destul de des. Totodată, în studiu, se mai spune că minorii bătuţi acasă sunt mai vulnerabili de a deveni victime ale abuzului sexual, sunt mai puţin adaptaţi la școală și sunt supuși unui risc mai mare de a fi bătuţi de către profesori.”

Psihologul Ana Niculăeș consideră că cea mai mare greșeală pe care o pot face părinții în educarea copiilor este folosirea violenței fizice și celei psihologice. „Atunci când tatăl sau mama ridică vocea, copilul se blochează din punct de vedere emoțional și nu aude ce i se comunică. El atrage atenția doar la modul în care i se spune mesajul. Cu părere de rău, noi în societate avem și proverbe care încurajează violența asupra copiilor: „pedeapsa e ruptă din rai” sau „unde mama bate, acolo crește”. Acestea promovează un mesaj greșit”, susține Niculăeș.

Specialista este de părere că atunci când părinții își bat copiii, la aceștia apare frica, iar efectul este unul pe termen scurt. „Pe termen lung, însă, violența în familie face ca băieții să devină agresivi, iar fetele inhibate și depresive. Copiii sunt bătuți pentru că adulții nu sunt capabili să transmită mesajul pe înțelesul lor. E mult mai ușor să lovești, decât să-i explici copilului că a procedat greșit. Persoana ține minte că a fost bătută, dar nu-și amintește pentru ce. Asta demonstrează că bătaia nu este o formă eficientă de educație. Practica dată nu influențează comportamentul micuțului, dar persoana lui. Atunci când îl batem, îi transmitem mesajul că de fapt este o persoană rea. În consecință, când aceste persoane devin mature, sunt lipsite de încredere în sine, retrase și foarte docile. Așa cum le este frică de părinți, pe parcurs, le va fi frică și de autorități și nu vor reuși să-și impună propria părere. Astfel, ajungem să creăm o societate ușor de manipulat”, se arată convinsă interlocutoarea mea.

Psihologii recomandă ca, în loc să-și bată copiii, părinții să se învețe să-i asculte și să-și exprime emoțiile, astfel încât ei să înțeleagă că mama sau tata este trist, dezamăgit sau deranjat de ceva.

Își omoară părinții ca semn de răzbunare

Studiile internaționale, efectuate în acest domeniu, arată că ceea ce părinţii au trăit în propria copilărie, reapare și în familia actuală. De exemplu, părinţii care au fost victime ale abuzului verbal în copilărie folosesc acest tip de comportament și cu propriii lor copii.

Prin urmare, specialiștii, consultați de TIMPUL, nu exclud că minorii bătuți vor ajunge la rândul lor să-și bată propriii copii. O consecință gravă a violenței în familie, prezentă în statistici, este și faptul că din totalul de adolescenți care-și omoară propriii părinți, peste 60 la sută au fost bătuți în copilărie și astfel consideră că se răzbună.

Cât privește legislația la capitolul respectiv, din 1997, Codul Familiei interzice pedeapsa fizică. Potrivit studiului UNICEF, menționat anterior, doar o persoană din 10, văzând un părinte care își bate copilul, ar raporta cazul la poliţie.

11 61 11
este linia fierbinte, lansată în 2014 de către ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, unde pot telefona copiii aflați în dificultate și părinții, care au nevoie de sfaturi cum să procedeze în anumite situații.

Date statistice:

Mamele își pălmuiesc copiii mai des decât taţii, iar băieții suferă mai mult din cauza violenței în familie. Trei mame și un tată, din zece, recurg la pălmuire în educarea copiilor. Doi din zece părinţi consideră că e acceptabil să i se dea copilului o palmă atunci când acesta este neascultător. Mai mult ca atât, patru din zece părinţi consideră că bătaia este o măsură de educaţie eficientă și poate fi justificată.

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md