Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la 23 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 2 Decembrie 2013, ora 06:38    Din editia print

Marime Font

Eforturile de după Vilnius

Pe toată perioada de negociere a aderării la UE a României, cuvântul-cheie a fost „eforturi”. „România trebuie să depună eforturi suplimentare”, „e nevoie de mai multe eforturi pentru aderare” şi multe alte expresii din aceeaşi familie circulau prin presa românească şi internaţională, erau pe buzele tuturor politicienilor şi analiştilor. 

 
 
 

Prima conferinţă la sediul Comisiei Europene de după momentul glorios de la 1 ianuarie 2007 s-a desfăşurat la doar câteva zile de la punctul culminant al eforturilor. Într-un Bucureşti acoperit de o zăpadă murdară, mai mulţi ziarişti se înghesuiau în sala de conferinţe a Comisiei Europene şi toţi aveau priviri vesele. Până la urmă, România reuşise să devină parte a UE! Conferinţa a început pe un ton birocratic, cu prezentări de tabele şi obiective nenumărate ce trebuiau atinse repede. La doar câteva minute de la începerea conferinţei, unul din colegii jurnalişti a mârâit printre dinţi concluzia zilei: „Iar trebuie să depunem eforturi!”

Indiferent de ce se întâmplă la Vilnius, Republica Moldova va trebui „să depună eforturi” de acum înainte pe o perioadă lungă de timp. Chiar şi în varianta unui rezultat total nefavorabil, Chişinăul nu trebuie să abandoneze apropierea de UE. Alternativa reintegrării în imperiul reformat de la răsărit nu va face altceva decât să continue îndepărtarea românilor din Basarabia de matca lor naturală.



Însă eu unul sunt optimist. În primul rând, pentru că românii dintre Prut şi Nistru sunt extrem de sensibili la libertate. După decenii de totalitarism percep foarte bine ce înseamnă libertatea de circulaţie şi libertatea de exprimare. Iar cu cât mai multă vreme aceste libertăţi vor fi funcţionale, cu atât mai dificilă va fi răsturnarea lor. De fapt, singura modalitate de anulare a acestor libertăţi nu poate fi decât ocupaţia militară – ceea ce sper că nu este un scenariu luat în calcul foarte serios. Câtă vreme cetăţenii Republicii Moldova pot circula liberi şi pot spune ce gândesc fără teama de a ajunge la închisoare va exista o şansă extrem de mare pentru apropierea de UE.

Pe de altă parte, românii au demonstrat în ultimele două secole că sunt capabili să răsucească istoria în folosul lor propriu indiferent de proiectele imperiilor din jur. La începutul secolului al XIX-lea ţările române au fost permanent în pericol să devină simple provincii ale imperiilor vecine. Şi totuşi, în momentele-cheie au fost găsite soluţii prin care această soartă a fost evitată; iar la sfârşitul secolului al XIX-lea, românii au avut un stat capabil să participe la Primul Război Mondial în urma căruia au reuşit să se unească – în ciuda dificultăţilor de pe front. Această capacitate de răsturnare a istoriei este cât se poate de bine păstrată între Prut şi Nistru. Pe hârtia unor planificatori, Republica Moldova trebuia să aibă o soartă diferită de cea a ţărilor baltice. S-a ajuns şi la vărsare de sânge pentru îndeplinirea acestui plan. Şi totuşi, Republica Moldova a supravieţuit şi şi-a continuat proiectul. Indiferent ce se întâmplă la Vilnius trebuie continuate eforturile.
 

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul