Anii de început
Simo Häyhä s-a născut în 1905, în micul oraș Finlandez Rautjärvi (atunci parte a Imperiului Rus). Și-a trăit începuturile vieții ca lucrător în agricultură și vânător, acest lucru contribuind la iscusința acestuia cu armele de foc. Simo a intrat prima oară în armată la vârsta de 20 de ani, unde a activat în milițiile Finlandeze și a participat la sporturi de vânătoare, conform surselor casa sa fiind plină de trofee de vânătoare. Munca la fermă și peisajul sălbatic al Finlandei l-au ajutat pe acesta mai târziu în timpul războiului, locul unde avea să se facă pe cât de cunoscut și apreciat de compatrioții săi pe atât de temut de către soldații Sovietici.
După terminarea anului obligatoriu de armată, în 1925, acesta a fost lăsat la vatră cu gradul de caporal. Simo a rămas preocupat de tragerea cu arma, în majoritatea timpului liber aceasta fiind activitatea principală a Finlandezului, Hayha era capabil aparent să lovească o țintă aflata la 150 de m depărtare, de 16 ori într-un singur minut. Prima sa pușcă a fost un Mosin-Nagant M91, armă pe care avea să o înlocuiască mai târziu cu o versiune mai nouă, M28/M30. Acesta căra după el și o mitralieră automată pentru luptele de apropiere.
Participarea în Războiul Fino-Sovietic din 1939-1940
Războiul de iarnă cum mai era acesta cunoscut, a fost un conflict militar dintre U.R.S.S și Finlanda, acesta a început odată cu invadarea Finlandei din 30 Noiembrie 1939 și s-a sfârșit cu pierderi militare foarte mari pentru U.R.S.S, dar cu concesii teritoriale din partea Finlandei. Pretextul războiului era acela că granița Finlandei era prea aproapiată de orașul Leningrad. Planurile sovieticilor erau mult mai avansate, statul Sovietic dorind anexarea întregii Finlande și organizarea acesteia într-un stat pe model Sovietic. Anexarea a eșuat datorită pierderilor mari din rândul Sovieticilor dar și a presiunii internaționale.
Fiind membru al gărzii civile Finlandeze, Simo este chemat pentru serviciul militar, servind într-o companie de pe râul Kollaa. Temperaturile începuseră deja să scadă, aceasta atingând și -40 de grade Celsius. Implicarea acestuia în război a fost extrem de benefică pentru armata Finlandeză, acesta pleca echipat cu pușca sa M91, complet îmbrăcat în alb, cărând cu el mâncare și muniție pentru o singură zi. Strategia sa era de a aștepta tacticos în zăpadă, împușcând orice soldat Sovietic observa că intră în raza sa de acțiune. Unele surse spun că acesta ținea zăpadă în gură pentru a nu i se putea observa aburii din respirație. În 100 de zile, Hayha folosind aceste strategii a reușit să ucidă 505 soldați Sovietici, căpătând porecla de, , Moartea Albă’’. Armata Sovietică a observat acțiunile acestuia, încercând din răsputeri să recruteze lunetiști pentru a-l elimina, aceștia mai încercau și bombardarea aleatorie a pădurilor și dealurilor pentru a-l ucide, toate încercările eșuând lamentabil. În data de 6 Martie 1940, norocul acestuia se termină și este împușcat în falcă cu un glonț exploziv, supraviețuiește însă și se trezește după o comă de 11 zile.
După război
După cel de-al Doilea Război Mondial, acesta a avut nevoie de ani pentru a-și vindeca rana de glonț. Glonțul exploziv i-a distrus maxilarul, lăsându-l fără o parte din obrazul stâng, acesta a reușit să se recupereze într-un final. După război s-a ocupat în continuare cu vânătoarea și cu creșterea câinilor. Și-a petrecut ultimii ani din viață în Ruokolahti, un mic oraș de la frontiera cu Rusia, murind la vârsta de 96 de ani. Arma sa din timpul războiului cu seria 60974, a fost până la moartea acestuia expusă la muzeul Brigăzii din Karelia de Nord, ca mai apoi să fie mutată într-o locație necunoscută. Unii finlandezi discutau despre posibilitatea ca arma sa să fii fost îngropată cu acesta.
Sursa: historia.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
