Problema limbii încă mai provoacă dezbinări în societatea din Republica Moldova. În timp ce unii moldoveni acuză alogenii (vorbitorii de alte limbi din RM), că nu cunosc limba țării în care locuiesc, o bună parte dintre cei din urmă chiar refuză categoric s-o învețe.

Însă, există și excepții de la această „regulă” nescrisă, care demonstrează că mulți elevi alogeni cunosc limba română. Drept dovadă sunt rezultatele de la Olimpiada Republicană la limba și literatura română pentru alogeni care s-a desfășurat, în perioada 19-21 aprilie 2017. Acesta a fost un concurs în care tinerii alogeni au demonstrat cât de bine vorbesc limba română. În continuare vă propunem să cunoașteți două dintre premiantele la Olimpiada Republicană de limba și literatura română pentru alogeni.

„În familie vorbim limba rusă”

Ana Mazîl este elevă în clasa a X-ea, profil real, la Liceul Teoretic „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Capitală. Fata a participat pentru al doilea an consecutiv la Olimpiada Republicană de limba și literatura română pentru alogeni unde, de această dată, s-a întors cu premiul întâi. Nimic nu o deosebește pe Ana de semenii săi, o tânără cochetă, modestă și amabilă. Totuși, acuratețea cu care rostește corect fiecare cuvânt în limba română este demnă de toată admirația. Fata face parte dintr-o familie, unde se comunică doar în limba rusă, de aceea eleva a învățat limba română la orele destinate disciplinei. „Încă din copilărie am observat că am înclinație spre însușirea limbii române, iar în clasele primare deja o vorbeam cursiv, fără a întâmpina mari dificultăți. În familie vorbim în limba rusă, părinții cunosc foarte puțin limba română, de aceea toate cunoștințele mele sunt datorită profesoarei de limba și literatura română”, spune tânăra.

Pe lângă limba română, Ana se descurcă de minune și la matematică, de aceea a fost pusă în fața faptului de a alege la care olimpiadă să participe. „Inițial trebuia să reprezint liceul la olimpiada raională de matematică, apoi am decis totuși să-mi mai încerc încă o dată norocul la cea de limbă și literatură română și a fost cu succes. Deoarece am câștigat nu doar olimpiada raională, dar și pe cea republicană”, recunoaște eleva.

„Limba română e limba țării în care m-am născut ”

Dacă pasiunea pentru disciplinele reale i se trage adolescentei de la părinți, mama fiind contabil, iar tatăl – electrician, motivarea pentru a învăța limba română vine din dragoste de patrie. „Limba română e o limbă frumoasă. E limba țării în care m-am născut și pentru că îmi iubesc patria, din respect trebuie să cunosc și limba ei. Ș-apoi, faptul că vorbesc limba română este un avantaj, deoarece pot comunica atât cu vorbitorii de limbă română, cât și cu cei de limbă rusă. Nu înțeleg cetățenii care se încăpățânează și nu învață limba țării în care locuiesc. Desigur, este o situație când un om nu poate învăța o anumită limbă și cu totul altă situație când acesta pur și simplu nu vrea. Consider că atunci când omul locuiește într-o țară în care se vorbește o limbă străină, este în avantajul său să o învețe cât mai curând”, concretizează adolescenta.

Chiar dacă părinții Anei, nu cunosc româna atât de bine precum fiica lor, aceștia se bucură pentru reușitele ei și cred că limba română o va ajuta să-și construiască un viitor mai bun în țară.

„Mi se pare o lipsă de respect să nu cunoști limba țării în care te-ai născut”

Alături de Ana stă colega ei de clasă Daniela Bargan, care la aceeași olimpiadă a obținut Diploma de gradul doi. Povestea Danielei este copleșitoare. Până în clasa a VIII-a, fata a învățat într-un liceu cu predare în limba română din orășelul Căinari, raionul Cantemir. După care familia ei a emigrat la Moscova, iar copila a fost nevoită să studieze într-o limbă străină. „Clasa a IX-a am învățat-o într-un liceu cu profil fizico-matematic din Moscova. M-am acomodat foarte greu, limba rusă fiind pe atunci o limbă străină pentru mine. După un an am revenit în țară și ne-am stabilit la Chișinău. Pentru că există probabilitatea să emigrăm din nou, părinții au decis să-mi continui studiile în limba rusă. Așa am ajuns la Liceul Teoretic „B.P. Hasdeu”, povestește tânăra.

În familia Danielei se comunică în limba română și chiar dacă la școală și în cercul de prieteni vorbește în limba rusă, fata spune că nu înțelege oamenii care refuză să învețe limba țării în care se află. „În familia noastră fiecare membru cunoaște minimum două limbi străine. Nu apreciez oamenii care locuiesc mult timp într-o anumită țară și nu învață limba locală. Mi se pare o lipsă de respect”, conchide eleva.

„Părinții sunt cointeresați ca elevii să cunoască limba română”

Aceste două tinere ne-au impresionat atât de mult, încât am încercat să aflăm cine sunt profesorii care au contribuit la o asemenea gândire sănătoasă. Așa i-am cunoscut pe Ștefan și Maria Grigor, un cuplu de profesori, care de mai bine de 45 de ani, predau limba și literatura română elevilor alogeni. După terminarea studiilor superioare, tinerii specialiști au fost trimiși să predea limba și literatura română elevilor din Taraclia, acolo cuplul s-a reținut timp de trei decenii, iar de 16 ani au revenit la Chișinău și activează în cadrul liceului. Maria Grigor recunoaște că succesele obținute se datorează în mare parte și părinților care nu sunt împotrivă ca elevii să învețe limba română. „Limba română în liceul nostru este la ea acasă, deoarece părinții sunt cointeresați ca elevii să cunoască limba română. De aceea avem elevi care-și continuă studiile în limba română aici în țară sau în România”, explică profesoara.

Dascălii recunosc că au fost și momente în care unii elevi s-au încăpățânat și nu vroiau să învețe limba română sau și mai grav o considerau moldovenească, însă au reușit să le demonstreze cu succes contrariul. „Îmi conving elevii foarte simplu că în timpul lecțiilor învață și vorbesc limba română. Am mereu pregătite două argumente: îi întreb dacă președintele nostru ar pleca la București și ar discuta cu președintele României, oare ar avea nevoie de translator. Iar când răspunsul lor negativ nu întârzie să apară, continui spunându-le că marele poet Eminescu a spus: „Suntem români și punctum”, iar un conducător de troleibuz îl contrazice, oare cine are dreptate? În practica mea nu am avut încă niciun elev care să-i dea dreptate conducătorului”, spune Ștefan Grigor.

În 2017, la Olimpiada Republicană la limba şi literatura română pentru alogeni au fost premiați 39 de elevi. Premianți sunt din raioanele Anenii Noi, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Dondușeni, Edineţ, Fălești, Leova, Orhei, Râşcani, Sângerei, Soroca, Străşeni, Ungheni, UTA Găgăuzia, municipiile Bălți și Chișinău.