Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 22 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 6 Septembrie 2017, ora 05:39    Din editia print

Marime Font

Eliberare, minciună și ipocrizie

Dincolo de conflictul actual geopolitic între Est și Vest, este amuzant cum unii, dodoniști de profesie, acuză Statele Unite că ar fi „fascist”, când victoria URSS în cel de-al Doilea Război Mondial, fără implicarea SUA era imposibilă.

 
 
 

Arhivele nu ard…

Statele Unite au fost neutre în primii ani de război (1939-1941) și s-au aruncat împotriva „Axei” după atacul de la Pearl Harbor. Sprijinul SUA, acordat Statelor Aliate, a fost crucial și fără susținerea lor este neclar, cum și în ce condiții s-ar fi terminat războiul. În mod special, URSS a beneficiat de un sprijin considerabil din partea americanilor. Aproximativ 18 milioane de tone de echipamente militare, vehicule, produse industriale au fost trimise de Statele Unite, anume Uniunii Sovietice. Asta comparativ cu 22 milioane de tone de echipamente, care au fost trimise în Europa între anii 1942-1945 pentru aprovizionarea armatei americane.

Pentru a avea o imagine exactă, SUA a trimis Sovietelor peste 14 mii de avioane, 7 mii de tancuri, 50 de mii de jeep-uri, 370 de mii de camioane, 35 de mii de motociclete, 8 mii de tractoare, 8 mii de puști, 130 de mii de mitraliere, 340 de mii de tone de explozibil, 100 de milioane de tone de bumbac, 15 milioane de perechi de bocanci militari, aproape 5 milioane tone de produse alimentare. Lista ar putea continua și cu alte produse, dar este suficient pentru a înțelege cât de important a fost ajutorul Washingtonului în cel mai greu moment al existenței Sovietelor. Britanicii au trimis și ei ajutoare considerabile URSS - în jur de 4 milioane de tone de materiale (nave, tancuri, ambulanțe, motociclete, radare și peste 15 milioane de perechi de bocanci militari). În timpul războiului, 16 milioane de americani au servit Forțele Armate ale SUA, 290 de mii au decedat în acest conflict, alte 670 de mii au fost răniți.



Subiectul războiului și implicațiile lui sunt un subiect, care arată, în fiecare an, cât de divizată este societatea R. Moldova. Vorbitorii de rusă, ancorați în lumea audiovizualului imperialist, cred, că tot ceea ce spune acolo, e adevărul adevărat. Ei sunt sinceri convinși că anume, rușii, au salvat lumea de nazism. Imaginile cu ofițerii sovietici, mână în mână cu ofițerii naziști, nu vor apărea în niciun program televizat, dedicat celui de-al Doilea Război Mondial. Speranța, că prin simplul acces liber la informații, generațiile viitoare vor putea înțelege ce s-a întâmplat în Europa în acei ani, se năruie, văzând ce reacții au apărut în societate odată cu „invazia” trupelor americane. Existența unor informații, care ar clarifica evenimentele din 1939-1945, nu pot compensa cantitatea de informații mincinoase difuzate sub protecția „libertății de exprimare”. Puterea din R. Moldova este incapabilă să facă față valului de propagandă imperialistă generată de Moscova, pentru a-și motiva sau scuza politica externă. Chiar dacă puterea are resurse limitate în contracararea propagandei Moscovei, ea poate lua exemplu de la statele vecine Rusiei (Ucraina sau Statele Baltice), care ușor, dar sigur, au încetat să mai spere la bunăvoință din partea Kremlinului și închid accesul minciunilor și dezinformărilor rusești.
Poziționarea dodoniștilor în tranșee imaginare, unde așteaptă „atacul” americanilor, arată cât e de ușor să manipulezi și demonstrează aflarea în captivitate a votantului vorbitor de rusă. El este forțat de propagandă să aleagă - fie că este de partea Patriei, sau de partea ocupanților… nemți, români, americani, ucraineni, polonezi, nu contează cine-s, că se schimbă în funcție de locația captivului.

De ce Plahotniuc, Candu și Filip…

… acceptă ca site-uri imperialiste, antimoldovenești precum sputnik.md sau Odnoklasniki să fie în continuare accesibile în RM? De ce audiovizualul local este plin de producții care preamăresc soldatul sovietic ce a eliberat Europa, dar a uitat să plece acasă, a organizat gulaguri și troici asasine?
Cum cred ei că vor vota viitoarele generații dacă asasinii sovietici sunt idolatrizați la orice pas? Sigur, o asemenea decizie ar putea supăra un pic Europa, dar vedem cum în cazul votului mixt, puterea a decis să meargă pe principiul că această decizie este un „drept suveran”. Dar apărarea spațiului informațional de mitraliere propagandistice antimoldovenești nu este oare un drept suveran? Sigur că și posturile locale fac propagandă, de aceea, probabil, Dodon își cumpără tot mai multe televiziuni? Este greu de privit obiectiv istoria când votanții sunt ostaticii unor clișee. Dar ce alternativă există? Să cedăm spațiul informațional rușilor? Să cedăm puterea bolșevicilor românofobi ai lui Dodon?

Președintele Dodon va sărbători independența fără a spune un cuvânt că ea s-a proclamat împotriva URSS, iar majoritatea oamenilor de atunci erau unioniști. Au ajuns puciștii prosovietici să conducă acest sărman stat. A mai rămas ceva mai mult de un an până la alegerile parlamentare… Va ajunge ciuma roșie să conducă iar RM? Vom avea un nou regim Voronin? La toate aceste întrebări, dar și la altele, vom încerca să răspundem în paginile ziarului începând cu numărul următor - 8 septembrie.

Un articol de: Silviu Tănase Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul