Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la 23 Septembrie 2018
Abonamente
 
 
 

Economie 11 August 2014, ora 07:50    Din editia print

Eliminarea „taxelor zero” pentru Moldova poate provoca o reacție în lanț

Marime Font

Pentru a treia săptămână consecutiv, R. Moldova se află sub embargo.

Importurile de mere, prune, piersici și conservele moldoveneşti au fost oprite de Rusia și, în timp ce agricultorii moldoveni caută soluții pentru a-și vinde marfa, dar și să se orienteze spre alte piețe de desfacere, UTA Găgăuzia are undă verde la exportul fructelor în Federația Rusă.

Mai mult, o comisie specială creată de administraţia UTA Găgăuzia a terminat să inspecteze situaţia din livezile regiunii, iar informaţia va fi transmisă la Moscova către Serviciul federal de control veterinar şi fitosanitar (Rosselhoznadzor). Potrivit paginii electronice oficiale a administraţiei din Găgăuzia, după ce informaţiile vor fi transmise la Moscova, un grup de experţi ruşi va veni în sudul ţării să verifice starea fructelor.



Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a precizat, de altfel, că administraţia din regiune acţionează ca şi în cazul embargoului asupra vinului şi încearcă să stabilească relaţii personale cu Rusia pentru a putea exporta fructele pe piaţa rusească.

Taxe vamale la 19 categorii de produse moldovenești

Totodată, guvernul rus a adoptat decizia prin care Rusia are dreptul să aplice taxe vamale la 19 categorii de produse autohtone - carne, producție agricolă, zahăr, grâu, bere, vinuri, articole de mobilă -, în pofida existenței zonei de comerț liber în cadrul CSI. Astfel, începând cu 1 septembrie curent, taxele la aceste categorii de produse vor fi identice cu cele aplicate în cazul altor țări din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). De asemenea, autoritățile de la Chișinău au recunoscut faptul că Acordul de Liber Schimb în cadrul CSI este un document „vulnerabil”, deoarece ar include „anumite anexe” folosite de Rusia pentru a justifica anularea taxei zero la produsele moldovenești, opinează experții.

„Gestul Rusiei indică necesitatea evaluării importanței CSI”

De altfel, eliminarea „taxelor zero” pentru Moldova poate provoca o reacție în lanț, cu un impact mai puternic decât poate fi estimat la moment, potrivit lui Denis Cenușă, expert în cadrul centrului de analiză „Expert-Grup”. „Așadar, efectele pot viza nu doar comerțul Moldovei cu Rusia și alte țări din UV, dar și relațiile comerciale între statele CSI, în general. La fel, Rusia a demonstrat încă o dată imprevizibilitate și lipsă de credibilitate în calitate de partener comercial. Gestul Rusiei mai indică asupra necesității evaluării importanței CSI din punct de vedere economic și propunerea revizuirii acordului de liber schimb existent, urmărind respectarea în măsură egală a intereselor țărilor semnatare. În caz contrar, demersul privind abandonarea CSI se va intensifica în societate, cu precădere în contextul electoral”, e de părere expertul.
Întrebat dacă aceste acțiuni ale Rusiei ar putea, eventual, diviza mai accentuat cetățenii R. Moldova, Denis Cenușă, expert în cadrul centrului de analiză „Expert-Grup”, menționează că restricţiile în relaţiile comerciale moldo-ruse s-au accentuat la etapele de parafare (restricţionarea exporturilor de vinuri), semnare (produse din carne, fructe) şi, respectiv, de ratificare a Acordului de Asociere cu UE (fructe, conserve, inclusiv măsuri de ordin tarifar). „Aceste acţiuni sunt orientate pentru a slăbi guvernarea şi a scădea suportul din partea populaţiei, în primul rând. Acţiunile Rusiei nu sunt doar de ordin punitiv, pentru că Moldova se apropie prea mult de UE, ci trebuie văzute într-un cadru mai larg, şi anume, în context electoral. Or, prin acţiunile sale, Rusia vrea să proiecteze un anumit comportament din partea alegătorului, în defavoarea guvernării proeuropene”, declară Denis Cenușă. Potrivit expertului, alegerile şi rezultatele acestora sunt văzute de Rusia ca finalitate principală în acţiunile pe care le desfăşoară contra Moldovei şi cetăţenilor săi.

„Moldova nu este un caz singular”

Mai mult ca atât, Denis Cenușă opinează că Moldova nu este un caz singular şi Rusia ţinteşte orice ţară care îşi aprofundează relaţiile cu UE și refuză să se alăture proiectelor integraţioniste, dirijate de ea. De altfel, săptămâna trecută, Rusia a decis să interzică importurile de fructe şi legume din Polonia, la o zi după ce europenii au impus noi sancţiuni economice Rusiei pentru rolul său în conflictul ucrainean.
Totuși, chiar și în această situație critică, mai este o speranță, iar datele statistice deja demonstrează tendinţe clare de reorientare a exporturilor moldoveneşti, și anume, în direcţia UE – 58% şi CSI - 31% - CSI, dar şi schimbarea compoziţiei exporturilor - cu sporirea exporturilor de cereale şi produse din cereale, hrană destinată animalelor, grăsimi vegetale şi animale.

În acest sens, Vladimir Loghin, viceministrul Agriculturii, a declarat pentru Radio Europa Liberă că piața românească ar putea absorbi cel puţin 20% din cota noastră pentru UE. „Asta ar însemna aproximativ 7% din producerea totală, bunăoară, a merelor din Republica Moldova”, a precizat viceministrul.

Totodată, Loghin a spus că nu înţelege de unde vine această fixaţie pentru piaţa rusească, care, de fapt, înseamnă 140 de milioane de oameni, în timp ce în UE sunt 500 mln. de consumatori, iar în SUA şi Canada – 300 de milioane.

Alternativa europeană implică costuri

Și, deși mărirea cotelor pentru anumite produse moldovenești către piața UE este importantă, impactul acestor măsuri nu vor fi imediate, ci mai degrabă pe termen mediu şi lung, consideră experții. „Or, producătorii trebuie să ofere produse de calitate, care să corespundă regulamentelor tehnice, pentru a putea fi comercializate în „lanţurile de aprovizionare” europene”, spune Denis Cenușă. Mai mult, chiar dacă alternativa europeană implică costuri - de ajustare a producţiei, corespundere la standardele de calitate şi siguranţă -, aceasta este sigură şi previzibilă.

De asemenea, mai multe surse din cadrul Ministerului Agriculturii au precizat că după ce Rusia a impus embargo la fructe, legume şi conserve s-ar fi ajuns la un consens cu fabricile de conserve care şi-ar fi declarat disponibilitatea de a cumpăra mai multe fructe şi legume, iar fermierii, în perspectivă, ar urma să primească compensaţii pentru fiecare kilogram comercializat procesatorilor care să le acopere diferenţele de preţ.

Estimările Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare arată că producţia medie anuală de fructe poate fi absorbită aproape integral de rețeaua autohtonă de fabrici de conserve, fiind vorba de o cantitate de circa 420 de mii de tone. Şi procesarea legumelor nu ar fi o problemă. În realitate, însă, doar a zecea parte din producţia anuală de peste 350 de mii de tone este absorbită de unitățile de procesare. În consecinţă, fabricile se confruntă fie cu lipsa de materie primă, întrucât fermierii preferă să-şi vândă produsul la un preţ mai bun peste hotare, fie cu lipsa pieţei de desfacere.

Rusia a interzis accesul fructelor şi conservelor moldoveneşti pe piaţa sa la mijlocul lunii iulie. În septembrie 2013, Rusia a instituit embargo asupra vinului moldovenesc, dar ulterior a reluat importul din regiunea transnistreană, controlată de un regim separatist, şi UTA Găgăuzia.

Un articol de: Victoria Puiu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul