Bursa favoriţilor la premii
Vedetă în aceste zile a festivalului cannez, regizorul român Cristi Puiu a dat marţi un interviu presei americane, în care vorbeşte nu numai despre intenţiile filmului său, „Aurora", ci şi despre… fetiţele sale, dintre care una este chiar interpretă în film.
Sarabanda elogiilor s-a declanşat imediat după proiecţia de joi seară a filmului lui Radu Muntean, „Marţi, după Crăciun" (care concurează, umăr la umăr, cu filmul lui Cristi Puiu, „Aurora", pentru premiul secţiunii Un Certain Regard), când prestigiosul cotidian „Los Angeles Time" titra, parcă aflat sub o vrajă: „Românii nu pot face filme proaste, este ilegal în ţara lor – sau cel puţin în ADN‑ul lor".
„L.A. Times" făcea atunci un binevenit remember: „În ultimii patru ani, cineaştii din mica ţară est-europeană au venit, în fiecare mai, pe Croazetă şi au eclipsat culturi cinematografice mai mari, precum cea din SUA".
„Un maestru al regiei"
Proiecţia de a doua zi a „Aurorei" a provocat acelaşi delir de apreciere din partea majorităţii criticilor de film prezenţi la Cannes, deşi nu au lipsit nici vocile critice, deranjate de lungimea filmului sau incapabile să-i vadă un sens poveştii scrise şi interpretate de Cristi Puiu.
Imediat după aprinderea luminilor în sala de la Cannes, publicaţia „Variety", una dintre cele mai influente din lumea entertainment-ului, aprecia, prin vocea renumitului Jay Weissberg: „«Aurora» este un film rece şi lung, dar opera unui maestru al regiei".
Celebrul cotidian francez „Le Monde" scrie la cald despre ambele filme, într-o cronichetă comună, sintetizând: „Diavolii de români nu au abandonat realismul negru, dar de data aceasta îl dublează cu un umor suprarealist în surdină, care atenuează puterea acestei tendinţe".
O critică devastatoare
Mai puţin entuziaşti s-au dovedit, ulterior, cei de la „Hollywood Reporter" – „o poveste în care nu se întâmplă nimic timp de trei ore, dar care are o concluzie foarte puternică" – şi, mai ales, cei de la „New York Magazine", care o spun pe şleau: „«Aurora» este o dezamăgire".
Tot „Variety" remarcă şi documentarul lui Andrei Ujică despre Ceauşescu, sub titlul: „Un documentar care îl afuriseşte pe dictator cu propriile-i cuvinte": „o utilizare alunecoasă a înseşi propagandei lui Ceauşescu pentru a realiza o critică devastatoare atât a societăţii româneşti, cât şi a clasei politice internaţionale".
LA TIMES: „Totul sună destul de banal pentru un film de artă, dar, pentru că geniul de regizor prezintă povestea într-o manieră proaspătă, Muntean poate fi inclus în constelaţia valorilor. Este vorba de un stil de a povesti foarte bine conturat, cu o execuţie regizorală stilată. De asemenea, jocul actorilor este incredibil de bun".
Daily Variaty: „Încă o dată, Muntean şi colaboratorii săi oferă un scenariu cu dialoguri de un naturalism excepţional". „Puiu a dorit, probabil, ca personajul principal, pe care îl interpretează în mod impresionant, să fie recunoscut de toţi şi probabil mecanismele de autoapărare ne fac să nu ne identificăm cu un asemenea individ cu porniri criminale".
Le Monde: „«Aurora» este o lentă imersiune în creierul unui individ obişnuit, pe care nimic nu îl distinge de spectatorul care îl priveşte. Din acest efect de oglindă se nasc senzaţia halucinantă şi sentimentul ororii, care îi dau acestui film o stranietate stupefiantă. O epopee mentală despre banalitatea răului".
New York: „Puiu a spus că «Aurora» este încercarea de a arăta cotidianul dintr-o crimă, aşa că a decis să preia el rolul ucigaşului. Din nefericire, joacă atât de lipsit de pasiune un bărbat aproape mut, care se plimbă, cu un plan bizar în minte. Confesiunea personajului ar trebui să fie comică, dar vine în urma unei aşteptări atât de lungi, încât nu merită. Încercând să dramatizeze natura banală a crimei, regizorul a comis o banalitate criminală".
Sursa: Adevarul.it
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
