Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Interviu 10 Mai 2017, ora 09:22    Din editia print

Interviu cu ambasadorul Republicii Moldova în Bulgaria, Ștefan Gorda„Este în interesul nostru național să atingem standardele europene”

Marime Font

Noile state UE sunt o punte de legătură între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Iar cei care ne reprezintă au și un rol de mesageri în acest schimb cultural, economic și social. Excelența Sa, Ștefan Gorda, a fost acreditat în calitate de ambasador în Bulgaria la 24 februarie 2016, în Albania la 14 octombrie 2016 și în Republica Macedonia, la 10 martie 2017. Este ferm convins că Republica Moldova are o cale unică, Uniunea Europeană. Poate să enumere avantajele Integrării Europene la nesfârșit, despre câteva dintre ele ne-a vorbit în materialul de astăzi. În ajunul serbării Zilei Europei în Republica Moldova, Excelența Sa ne-a reamintit despre valorile acestei comunități spre care tinde statul nostru în ultimii ani. Totodată, ne-a anunțat că din Bulgaria, statul nostru urmează să primească un important lot de ajutoare în urma calamităților naturale de la sfârșitul lunii aprilie.

„Oamenii trebuie să vadă cu ochii lor ce înseamnă civilizație și cultură”

- Zilele trecute, Republica Moldova a marcat trei ani de liberalizare a vizelor. În viziunea dvs., cât de mult a ajutat acest fapt la apropierea cetățeanului RM de Uniunea Europeană?

- Eram la Praga atunci, la post, în aprilie 2014, și era o bucurie de nedescris în rândul comunității moldovenilor din Cehia. Țin minte că am organizat la ambasadă o serbare și studenții au dansat în curte. Era o euforie generală pentru acel succes al diplomației, al țării, al tuturor prietenilor noștri. Vă imaginați ce înseamnă să stai pe sub uși în așteptarea vizelor? Timp, nervi, umilință de multe ori. Pot să spun că fiecare a contribuit la acel succes cum a știut și cum a putut. Desigur, multă lume a beneficiat de liberalizarea vizelor. Nu mai puțin de 500 mii de moldoveni au vizitat UE în trei ani. Una e să auzi și alta e să vezi.



Dar acum retrospectiv privind, aș zice că prea puțini moldoveni au văzut și înțeles ce e Uniunea Europeană, ce înseamnă dezvoltarea pe calea europeană. Le-aș sugera oamenilor bogați din țara noastră, dacă vor să facă binefacere, să facă realmente un bine țării sau și mai dur – să aibă liniște personală și să se bucure de bunăstarea lor – într-un climat european de liniște socială – să organizeze vizite ale bătrânilor din satele și orașele moldovenești în UE, sau ale tinerilor care nu au fost niciodată în țări europene dezvoltate. Nu ar costa averi. Oamenii trebuie să vadă cu ochii lor ce înseamnă civilizație și cultură. Și să nu judece despre UE privind televiziunile rusești, cu șarmanca lor ideologică despre UE, care iată-iată stă să cadă, de la o zi la alta.

„Este în interesul nostru național să fim eligibili pentru aderarea la UE”


- Totodată, dacă vorbim despre acest eveniment, care sunt cele mai mari avantaje ale integrării europene pentru poporul Republicii Moldova și implementării Acordului de asociere și a DCFTA, din 2014 și până în prezent? Ce urmează să facem sau, altfel spus, ce nu trebuie să ratăm în implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru perioada 2017-2019? Care sunt sarcinile și provocările care stau în fața statului nostru?

- Uniunea Europeană este cel mai viguros proiect politic, economic, geopolitic, imaginat și înfăptuit de omenire, de când există. Numai cât de prețioasă este pacea între popoarele Europei, sfâșiate anterior de două războaie mondiale. Piața europeană de peste 450 milioane de cumpărători, regulile ce domnesc în această piață, standardele de producție și cele de civilizație umană, democrația și respectul pentru drepturile omului, ale minorităților, avansul educațional și cultural, protecția moștenirii culturale – pot să număr atâtea avantaje ale integrării europene! Comerțul nostru, exporturile sunt deja în proporție de 65 la sută îndreptate către piața europeană. Desigur, urmărim să păstrăm și să diversificăm prezența noastră activă și pe alte piețe, dar conectarea la circuitele economice europene este o realizare a politicii externe și a celei economice. Mă întrebați ce nu trebuie să ratăm în implementarea prevederilor Acordului? Absolut nimic.

Noi ar trebui să avem un grafic de implementare care să depășească cele stabilite de acordurile cu UE, nu să înregistrăm întârzieri. Este în interesul nostru național să atingem standardele europene și să fim eligibili, cât mai rapid cu putință, pentru aderarea la UE. Așa cum s-a dat o bătălie pentru accesul în spațiul aerian comun european, pentru liberalizarea vizelor sau Acordul de Liber Schimb și Acordul de Asociere, în general, acum se dau lupte diplomatice pentru micșorarea tarifelor pentru roaming pentru partenerii estici ai UE, pentru includerea în sistemul unic european de plăți, pentru schimbul de informații clasificate, pentru includerea în politica europeană de luptă împotriva crimei organizate.

Credeți că e mai ușor acum de obținut spre exemplu deschiderea pieței transporturilor pentru operatorii noștri din domeniu, ori să operaționalizăm pe deplin facilitățile oferite de Acordul de liber schimb, și mai ales să-i facem pe oamenii de afaceri moldoveni să fie mai activi în aceste domenii? Lucrăm asupra unei agende destul de consistente pe orizontul anului 2020 și v-am enumerat doar câteva acțiuni care au impact direct asupra vieții cetățeanului și a buzunarului său, care demult nu mai poate rezista în afara comunității europene.


Bulgaria dispune de un sistem atractiv pentru investitori


- Ce am putea învăța de la vecinii noștri bulgari pentru a ne apropia de UE?

- Bulgaria a intrat în UE la 1 ianuarie 2007, deci 10 ani de avantaje oferite generos și folosite parțial. Au fost multe evenimente legate de această aniversare și tonalitatea generală a fost următoarea. Integrarea Bulgariei în UE a fost un eveniment cu adevărat remarcabil. Țara se dezvoltă, zeci de miliarde de euro au venit prin fondurile europene și ca investiții private. Apar noi autostrăzi, noi sectoare economice, Bulgaria este preferată pentru start-up-uri. Totodată, sectorul IT cunoaște o dezvoltare și țara este un lider regional în acest domeniu. Concerne europene, americane, chineze, japoneze și-au deschis filiale sau fabrici de producere în Bulgaria.

Dar la aceleași conferințe prilejuite de aniversare răsună foarte clar și altă idee – Bulgaria ar fi putut obține cu mult mai mult în zece ani, dacă avea un sistem de justiție reformat și la fel un sistem eficient de luptă împotriva corupției, o administrație mai performantă și un sistem de educație mai apropiat de necesitățile economiei contemporane. Recent șeful filialei unui concern japonez, care operează pe piața bulgară, spunea că regulile corporative aplicate în statele puternic industrializate trebuie să fie perfect aplicabile și pe întreg teritoriul bulgar. Această țară dispune, totuși, de un sistem atractiv pentru investitori, un impozit corporativ de doar zece la sută, tot felul de facilități pentru investițiile în zonele defavorizate, zone și parcuri industriale, cu facilități de model european. În consecință, anumite sectoare și regiuni cunosc o dezvoltare fără egal în istoria modernă a Bulgariei, și mă refer la industria IT, cea textilă, a turismului sau procesării agroindustriale.

- Știu că ați sărbătorit și ziua tricolorului în Bulgaria cu diaspora noastră de acolo. Cum păstrează moldovenii tradițiile departe de casă?

- Relația misiunii noastre diplomatice cu moldovenii care locuiesc, învață sau muncesc în Bulgaria este una bazată pe respect, colaborare și implicare. Noi nu vrem să fie o relație de dominație, una plină de conflicte sau de concurență între organizațiile diasporei, cum se mai întâlnește. Puteți discuta cu oamenii noștri care se află acum în Bulgaria și nu sunt mai puțin de 5300 persoane. Orice inițiativă se discută cu membrii misiunii.

Noi înșine suntem generatori de inițiative. Membrii diasporei sunt participanți activi la sărbătorile noastre tradiționale și mi se umple inima de bucurie când sunt contactat de staff-ul universităților, să mi se spună că studenții noștri sunt foarte buni la învățătură, că sunt activi pe planul vieții academice și sociale. Sau la fel de mare e bucuria să primesc vizite ale oamenilor de afaceri bulgari, care ajung la ambasadă prin intermediul conaționalilor stabiliți aici. Eu pot să spun că parteneriatul ambasadei cu membrii diasporei e unul bazat pe valori comune, pe cinstirea tradiției, pe sprijinul reciproc și la bine, și la greu.

- Care sunt problemele moldovenilor noștri în Bulgaria, poate, pentru care vă contactează...

- Serviciile consulare sunt standard și sunt oferite fiecărui cetățean, în cele mai bune condiții. Spre regret, viața e mai complicată uneori, sunt și destule cazuri tragice, accidente, inclusiv pierderi de vieți omenești, de cele mai multe ori din neatenție sau într-un ceas rău, în special printre turiștii noștri, care vin să se odihnească la mare pe litoralul bulgăresc. Ministerul Turismului din Bulgaria ne-a informat că în anul 2016 nu mai puțin de 216 mii de cetățeni moldoveni au vizitat Bulgaria. Nu lipsesc dramele umane, se mai întâmplă și câte unul să încalce legislația bulgară, la fel unor cetățeni aflați aici li se încalcă drepturile, în special când e vorba despre furtul autoturismelor sau a altor bunuri. Intervenim și în multe cazuri, obținem rezolvarea problemelor în favoarea cetățenilor noștri, deși uneori situațiile sunt complicate sau tergiversate de părți.

Moldova urmează să primească un important ajutor în urma intemperiilor 

- Cinci mii de euro urmează să fie transferați din Bulgaria în conturile deschise pentru lupta împotriva calamităților naturale. Astfel, acești bani vor ajuta autoritățile Republicii Moldova să revină după calamitatea de la sfârșitul lunii aprilie. Acest ajutor este, de fapt, unicul de care am auzit și aș vrea să vă mulțumesc pe această cale. Știu că și câteva regiuni din Bulgaria au avut de suferit de pe urma aceleiași calamități, acum în aprilie. Dar, totuși, în aceste condiții, Bulgaria a hotărât să ne susțină. Cui trebuie să mulțumim pentru această inițiativă?

- În dimineața zilei de 21 aprilie am avut o discuție cu dl Veselin Chipev, Consulul Onorific al Republicii Moldova în Plovdiv, care este o persoană foarte implicată pentru promovarea Moldovei în regiunea de sud a Bulgariei. I-am povesti ce s-a întâmplat la Chișinău și în alte localități și am rugat să se gândească la o formă de ajutor și solidaritate cu oamenii din țara noastră. El iubește Moldova, nu doar o reprezintă la Plovdiv. Și imediat a luat decizia de a transfera cinci mii de euro în Moldova, lucru pe care l-a și făcut. Ar trebui să-i mulțumim frumos pentru un atare gest de compasiune. Este încă o mărturie a prieteniei moldo-bulgare. Acest domn cu literă mare susține studenții noștri, inclusiv artiștii care participă la diverse concursuri prestigioase în Bulgaria, este un excelent consul onorific al țării noastre. Și, de fapt, prietenul la nevoie se cunoaște. De altfel Primăria orașului Sofia și Ministerul Agriculturii din Bulgaria pregătesc un important lot de puieți, pentru a fi plantați în Moldova. Iar Primăria orașului Varna ne va oferi un ajutor, prin intermediul Crucii Roșii bulgare. Astfel, au înțeles prietenii bulgari să răspundă la apelul ambasadei, pe care l-am făcut la 21 aprilie curent.

- În noiembrie 2016, în Bulgaria la fel ca și în Republica Moldova au fost alegeri prezidențiale. Alegerile au fost câștigate de Rumen Radev, reprezentant al Partidului Socialiștilor din Bulgaria. Inițial se zvonea că acesta este un prorus, iar Bulgaria urma să se apropie de Rusia. Care este acum situația referitor la partenerii Bulgariei, intenționează președintele actual să se distanțeze de valorile UE?

- Este o percepție ușor eronată a realităților politice bulgare, indusă și de mass-media, generată probabil și de anumite declarații din campania electorală, ceea ce se poate de fapt explica și înțelege. Pot să vă spun cu destulă siguranță că domnul Rumen Radev a fost până în 2016 general NATO și comandant al trupelor de aviație bulgare, țară membră a Alianței Nord-Atlantice. Este un fost militar cu școli solide în Vest, este un proeuropean și un patriot convins în viziunile sale și a demonstrat acest lucru pe durata mandatului său, care a început în ianuarie curent, în luările sale de poziție pe probleme de politică internă, dar și participând la Summiturile UE. Anume președintele Rumen Radev a obținut la Roma mențiunea de a fortifica fondul european de coeziune, ceea ce este un interes strategic al Bulgariei, pentru avansarea pe calea integrării depline în UE. Bulgaria bineînțeles are interese, în primul rând, economice în Rusia și multe țări au asemenea interese.

La fel este bine-cunoscută afecțiunea istorică pentru Rusia, în rândul unei părți importante a poporului bulgar, legată de amintirea eliberării de sub dominația otomană. Dar de aici și până la distanțarea de valorile europene e o mare cale și asta, de fapt, nu se va întâmpla niciodată. Bulgaria este o importantă țară a UE și NATO, aflată la Marea Neagră, la porțile Balcanilor încă instabili din punct de vedere politic, la hotarul cu Turcia. Prin urmare, prioritățile clasei politice constau în amplificarea calității de membru al UE și NATO, și creșterea rolului Bulgariei în cadrul acestor organizații. Vreau să amintesc cititorilor TIMPULUI, că în prima jumătate a anului 2018 Bulgaria va deține președinția semestrială a Consiliului UE și rolul președintelui Rumen Radev, al prim-ministrului Boiko Borisov, al întregului Parlament și Guvern ceea ce e relevant în această perioadă. Trebuie să menționez că pe 4 mai a fost investit noul Guvern de la Sofia condus de partidul GERB.

Acesta a obținut votul de încredere din partea Parlamentului, Boiko Borisov devenind prim-ministru pentru a treia oară în ultimii opt ani. Următorul obiectiv major pe care și l-a stabilit elita politică a Bulgariei și e vorba de tot spectrul politic, fără excepții - este pregătirea și aderarea la Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică, OCDE, care este clubul select al celor mai industrializate națiuni ale Planetei.


Varna, Capitala europeană a Tineretului în 2017


- Bugetul Primăriei orașului Varna constituie 210 milioane de euro, pe anul 2017. Dacă am putea să facem o comparație cu orașul Chișinău, care are o populație de două ori mai mare ca Varna, iar un buget de două ori mai mic. În această ordine de idei, cum un oraș mic își poate asigura un așa buget mărișor. Autoritățile noastre, cu siguranță au de la cine învăța. La ce trebuie ele să atragă o atenție mai mare și să muncească mai asiduu?

- Am fost invitat la Varna, să vorbesc la Forumul tineretului din diaspora bulgară, împreună cu ambasadorul Ucrainei. Am mai ținut discursuri în bulgară, la recepție sau în cadrul oficial, dar a fost pentru prima dată când am vorbit în limba bulgară în fața unui public atât de numeros și lipsit de complexe, venit din diferite țări. Am vorbit despre perspectivele de integrare europeană a Republicii Moldova. Fiind la Varna, am avut și o întrevedere oficială cu primarul general Ivan Portnih, care a fost atât de amabil, încât mi-a descris activitatea instituției și a venit și cu propuneri pentru colaborare. Bugetul municipiului Varna este consistent într-adevăr, dar o bună parte a mijloacelor vine direct din fondurile europene. Iată încă un avantaj al integrării europene a Bulgariei. I-am spus primarului general Varna izglejda kato bulka pred svadba – adică Varna arată ca o mireasă înainte de nuntă. Și s-a bucurat. Într-adevăr, capitala europeană a Tineretului Varna 2017 arată ca un oraș modern, pregătit să primească turiști și oaspeți numeroși. Este capitala maritimă a țării, orașul cu cel mai mare rating de credite din toată Bulgaria. Și asta datorită unei gospodăriri judicioase, a unei comunicări intense cu cetățenii urbei, dar și datorită integrării europene a Bulgariei.

- În anul 2016 exporturile moldovenești către Bulgaria au crescut de 2,7 ori, în raport cu anul 2015. Ce produse moldovenești îi interesează pe bulgari și cărui fapt i se datorează această creștere?

- Această creștere se datorează, în primul rând, oamenilor muncii, adică truditorilor din industria și agricultura noastră și managerilor care știu să promoveze ori, mai bine zis, să vândă produsele la prețuri bune. Sunt foarte activi pe piața bulgară producătorii și exportatorii de zahăr și alte produse agroalimentare și industriale din țara noastră. Avem o comisie mixtă economică foarte activă, și ultima ședință a fost organizată la Sofia în martie 2016. La fel, este incontestabil o deschidere din partea Bulgariei, a comunității de afaceri, a Camerei de Comerț și Industrie, și întreținem o relație foarte bună cu conducerea acestei instituții din Bulgaria. Am creat la Plovdiv camera de comerț moldo-bulgară, care și-a început activitatea la 1 ianuarie 2017. Avem destule rezerve de creștere, pentru atragerea investițiilor bulgare, extinderea multinaționalelor care operează în Bulgaria și către piața din Moldova, pentru parteneriatul dintre regiuni și sectoarele economiei reale.

- Vă rog, să împărtășiți și cititorilor ziarului TIMPUL impresiile dvs. în calitate de ambasador al Republicii Moldova în Bulgaria.

- Avem o cooperare excelentă cu colegii din Ambasada Bulgariei la Chișinău, atât cu domnul ambasador, cât și cu noul reprezentant economic. Cred că e nevoie de prietenie și cooperare, ca să avem rezultate cât mai bune împreună. La Sofia și în alte localități am legat prietenii cu mulți oameni de mare valoare. Sunt cultivați, binevoitori, social implicați, foarte buni cunoscători ai propriei istorii, bulgarii pot să-ți povestească ore în șir istoria familiei, a satului sau a orașului unde s-au născut. Recent am fost la o cină cu ex-președintele Rosen Plevneliev și am fost fascinat de felul cum dumnealui povestea, aproape până la miezul nopții, despre istoria familiei sale, de prin anii 1700 încoace, istoria locului unde a crescut. Bulgarii sunt conștienți și de rolul pe care poporul nostru l-a jucat în eliberarea lor de sub jugul otoman, care a durat 500 de ani. Ador dragostea asta a lor pentru propria istorie, tradiție, bucătărie, literatură, arta națională, sport sau folclorul muzical.

În stradă e mult mai multă atenție reciprocă și civilizație, și sper ca asta să nu supere pe nimeni acasă, ci să fie un îndemn pentru cultivare continuă. La fel, e mai multă discreție în viața publică, cea politică, mai mult respect pentru opinii discordante. Și mai multă organizare, când e vorba de modernizarea infrastructurilor orașelor, spre exemplu, fapt ce se explică și prin rigorile impuse de UE. Este o țară cu o natură splendidă, care într-o măsură tot mai evidentă devine una cu adevărat europeană, aranjată și modernă. E încă mult de lucru, au și ei multă lume plecată de acasă, în căutarea unor salarii mai mari și a unui trai mai asigurat. Dar Bulgaria este ancorată puternic în UE și NATO și astea sunt elementele-cheie care oferă țării umbrela și cadrul necesar pentru o dezvoltare durabilă.

Un articol de: Lia Ciutac Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md