Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 15:22
Abonamente

Actualitate 28 Septembrie 2017, ora 11:07

Eşti – cea mai bună: cum e să fii copilul unei mame perfecte

Marime Font

Acest articol este scris de autoarea cărții “Mamă dragă! 9 mituri despre maternitate” din numele unui copil născut de o mamă ideală. Eroul liric îşi descrie ziua și isprăvile mamei sale uimitoare

„Mama se trezește înaintea tuturor pentru a descărca mașina de spălat vase, a călca ciorapii şi a ne prepara terciul în lapte de soia. În timp ce terciul fierbe, ea îşi spală dinții cu pasta de dinți etichetată ECO. Apoi ne trezim: eu şi tata şi mâncăm cel mai corect mic dejun din lume: spanac proaspăt, ouă fierte și terci benefic, fără sare. Cea mai mare frică a mamei este glutenul. Iar a mea, să nu fac fărâmituri de pâine fără gluten pe masa albă. În fiecare dimineață mama face o poză cu micul dejun, asigurându-se că picioarele fără pedichiură nu ajung în cadru, după care încarcă imaginea pe instagram.

Mama mea este perfectă. Cel puțin aşa spun toţi cei din jurul nostru: prietenele, vecinii şi cititorii ei de pe rețelele de socializare.



Ne urcăm în mașină şi mergem la grădiniță. Până grădiniță ajungem într-un minut, dacă mergem prin curte, însă mama mă aduce întotdeauna în scaunul auto pe bancheta din spate.

La grădiniță îmi scoate salopeta de iarnă din blană naturală de enot. Când a procurat-o, tata a oftat din greu, că de exemplu el nu-şi permite o haină de iarnă atât de scumpă. Iar mama i-a spus că e păcat să economisești pentru copil. Mai mult decât atât, copilul într-o salopetă ieftină nu va acumula multe aprecieri pe Instagram. Sunt nevoit să suport, doar mama a depus efort. La sfârșit ea îmi dă cutiuța unde sunt “săruturile ei”. Ştiu, acolo nu este nimic, însă mama a citit pe blogul unei alte mame că e bine să-i dai copilului o astfel de chestie. Cel mai important: nu se teme că-mi va fi dor de ea pe parcursul zilei.

În primele şase luni mama venea cu mine la grădiniță, se uita ce mâncăm, dacă e cald, dacă ne îmbracă când ieşim la plimbare şi dacă nu cumva ne provoacă daune psihologice. Dacă nu ştiţi: daunele psihologice pot fi provocate de orice: observația educatorului, cearta cu alt copil rău, pălăria din colecția de anul trecut de la Molo, cartea despre gogoașă, lipsa de laudă…etc. Iar la toate sărbătorile mama strigă atât de tare, încât acoperă cu vocea ei aplauzele părinților: “Daniel, eşti cel mai bun!”

De fapt, eu nu sunt cel mai bun. Sunt – traumatizat. Odată, când aveam doi ani, în casa noastră s-a produs o catastrofă – părinții mei s-au certat chiar în faţa mea! Mama, care se pare că s-a născut în rochie de cașmir, cu zâmbet blând și oala cu supă de pui în mâini, țipa cât o ținea gura: “Îţi interzic să vii acasă cu prietenii tăi proști şi cu bere! Și tata a aruncat în ea o bucată de pâine fără gluten. De atunci, eu ca victimă a violenței în familie merg cu regularitate la psiholog.

De asemenea, mama mă întreabă dacă cineva din copii mă ofensează la grădiniță. Desigur, îi spun. Că Mihai mi-a luat camionul. Iar Maria mi-a pus țânțari în supă. Mama nervoasă prinde părinții acestor copii pe coridor şi duce cu ei discuții educationale. Mama are dreptul. Ea ştie mai bine. Iar apoi acești copii se țin departe de mine.

Mama mă ia de la grădiniță după-amiază. Trebuie să mergem la şah. Sau la hochei. Sau la engleză, înot, desen, aikido, în funcţie de ziua săptămânii. Mama investește în mine mulţi bani, timp şi forţe. Este o mamă responsabilă. Dacă ai născut un copil, fii bună şi ocupă-te de el – acest lucru le spune prietenelor, când acestea se plâng pe odraslele lor.

Bineînțeles, ar fi mai bine dacă mama ar investi în mine mai multe ouă de ciocolată, plimbări în parcul de primăvară, discuții despre tot felul de lucruri înainte de somn. Și un cățel moale, viu. Însă mama crede că trebuie să investești în cunoștințe și să muncești. Iar de la animale poţi avea alergie. În plus, după toate postările pe instagram despre modul de viaţă sănătos şi stevie, e periculos să pui poze cu ouă de ciocolată.


Înainte de a merge la culcare ne jucăm “jocuri liniștite de relaxare”. Tata îmi citește o carte și mama epuizată, în ciuda tuturor protestelor lui, ne fotografiază și descrie fotografia cu textul: “Cel mai bun soţ și tată din lume”.

Apoi se culcă lângă noi și adoarme imediat. Day over. Eu însă nu dorm, mă gândesc că mama vrea să cresc cel mai inteligent, educat și bineînțeles, fericit. Dar eu pot deveni cineva obișnuit. Şofer de camion, de exemplu, pentru că asta îmi doresc. Sau să plâng în fotoliul psihologului: “Mama a ales pentru mine școala la domiciliu şi nu știu să mă înțeleg deloc cu oamenii”. Dar cel mai important, ce va face ea când voi crește mare? La urma urmei, ea nu are viață proprie și puțin probabil o va avea vreodată.” 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md