Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Carte 25 Noiembrie 2011, ora 04:57    Din editia print

„Eu mă credeam wanda jackson...”

Marime Font

Foto: casa de pariuri literare
 
 
 

Basarabeanca noastră Diana Iepure (foto), deşi e stabilită de mai mulţi ani la Bucureşti, nu este totuşi o poetă a citadinului. 

De acolo, din inima României, ne transmite, prin cartea O sută cincizeci de mii la peluze (Bucureşti, „Casa de Pariuri Literare”, 2011), nostalgia copilăriei petrecute în satul Cosăuţi, localitatea ei de baştină. Surpriza acestei copilării, lipsite de evenimente neobişnuite, este tocmai tipicul. Poeta dezvoltă o poetică a detaliului, ridicând la rang de spectacol evenimente mărunte ca: urcatul prin copaci, discuţii şi certuri între fetiţe şi alte „nimicuri”, care au constituit fundalul pentru construcţia identitară a eului liric. Micile fragmente biografice exprimă şi un ADN al timpului, făcând să transpară atmosfera anilor ’70, cu miros de şampon crea-crea, cu gust de seliodkă ivasy şi populată cu viermi de mătase. În peisajul vegetal al poeziei lipsesc doar frunzele de tutun, al căror miros se mai păstrează în porii din mâinile bunicilor noastre.

Aplecată pe elementaritate, pe joc, poezia Dianei Iepure se articulează simplu, necondiţionată de sofisticări ale limbajului şi de tehnici de ambiguizare. Rememorările fascinează însă anume prin firescul şi sinceritatea scriiturii. Momentele din trecut capătă în memoria afectivă irizări magice. Înzestrată cu o sensibilitate deosebită, poeta ştie să surprindă miraculosul vârstei şi să creeze imagini artistice convingătoare: „mama face feţe de pernă/ din cămăşile vechi ale tatei/ scoate gulerul mânecile lasă doar/ nasturii la mijloc/ sidefaţi/ toată copilăria am dormit pe pernă/ ca pe pieptul lui tata” (ca pe pieptul lui tata).



Nu lipseşte nici umorul cu care percepţia copilului se apropie de teatrul grav şi ridicol al maturilor: „ia-mă şi pe mine/ bocea câte o rudă/ dar se speria/ când îi luneca piciorul/ pe marginea gropii” (fanfara). O miză lirică a poetei o reprezintă exuberanţa şi naturaleţea infantilă, pe care le captează în formidabile micronaraţiuni poetice: „bobocii noştri erau însemnaţi/ să nu se piardă/ aşa gri şi pufoşi/ îmi lipeam câte unul de piept/ şi mă încălzeam/ şi simţeam cum i se zbate inima/ atunci îmi venea să îi pup labele găurite/ de la stadion la biserică/ creşteau doar aguzi/ cu fructele mustoase de la care/ ni se înnegreau dinţii şi limba/ şi rochiţele de cit/ nu mânca agude că o să-ţi fie a f.../ încercam să înţeleg sensul cuvintelor strigate/ din vârful pomului/ aruncam agude coapte/ nimerea pe câte cineva după guler/ chicoteam cu olica/ împărţeam drumul în jumătate/ acesta e drumul meu/ şi ne certam până răguşeam (...)” (să le fie a). Agudul are o dublă semnificaţie. Reprezintă altitudinea de unde „eu şi olica” contemplă lumea într-o superioritate şi detaşare, pe care doar copilăria ţi-o oferă. Tot el e şi copacul în care se produce maturizarea sexuală: „după o să mergem la ea/ să mâncăm agude/ şi să vorbim/ despre băieţi”. Alte locuri care declanşează perceperea feminităţii în datele ei biologice este baia comunală din sat, unde „sfârcurile/ ardeau în ceaţă ca beculeţele pe brad”. De la baia comunală cu miros de şampon crea-crea, poeta trece într-o încăpere nouă „ce miroase a vopsea şi a nivea for men after shave”. Deşi gândurile ei se îndreaptă spre „geamuri albe termopan şi grilaje frumoase...”, poeta conştientizează că încă nu şi-a scos „eticheta”, amintirile copilăriei continuând s-o copleşească. Şi pe bună dreptate, deoarece, în ipostaza actuală de femeie matură „nu se mai întâmplă nimic”, nimic din vremurile miraculoase, când „eu mă credeam wanda jackson...”.

Nina Corcinschi

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md