Deși pare o temă care nu ar trebui să-i preocupe pe tineri, mulți dintre ei au o atitudine conștiincioasă față de declararea impozitelor pe venit. Totuși, o bună parte dintre aceștia privesc foarte neîncrezător la sistemul de pensii, care este unul restant în Republica Moldova. Nici situația economică a țării nu încurajează cetățenii să se încredințeze acestui sistem cu lacune. Ținând cont că în zilele noastre o parte din cetățeni lucrează nefiind angajați oficial, aceștia pierd șansa să fie remunerați peste ani cu o pensie. Cum se vor descurca cetățenii Republicii Moldova peste 20 sau 30 de ani, când vor atinge vârsta de pensionar?
 
Sistemul de pensii din Republica Moldova este unul restant care seacă bugetul de stat în fiecare an cu până la 20%. Contribuțiile care sunt strânse de la cetățeni ajung să fie folosite pentru pensii doar pentru o perioadă de 2 luni. Restul banilor pentru pensii sunt prevăzute din bugetul de stat. Astfel, începând cu anul 2009, de la bugetul de stat sunt alocate anual resurse suplimentare exclusiv pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat. Actualmente, Guvernul Republicii Moldova finanţează din Bugetul de Stat cu peste un miliard de lei deficitul fondurilor de pensii.

Sistemul de pensii în vigoare stabileşte vârsta de pensionare la 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi. Perioada minimă de asigurare și, respectiv, de plată a contribuţiilor de asigurări sociale, este de cel puțin 15 ani pentru o pensie parțială sau de cel puțin 30,5 ani pentru pensie deplină.

Doi angajați întrețin un pensionar

Într-un studiu realizat în 2012 se afirma că peste treizeci de ani, R. Moldova va avea de întreţinut mai bine de un milion de pensionari, adică o treime din totalul populaţiei. O altă treime va fi copii şi tineri care nu vor fi angajaţi şi respectiv, nu vor plăti contribuţii sociale. Dacă în prezent, doi angajaţi contribuie la întreţinerea unui pensionar, atunci către anul 2050, raportul va fi de unul la unu. În aceste condiţii, experţii afirmă că există suficiente motive de îngrijorare, iar reformarea sistemului este indispensabilă.

Pe de altă parte, creșterea numărului de pensionari observată din 2010 și care are la bază îmbătrânirea continuă a populației este asociată cu diminuarea numărului contribuabililor la fondul de pensii. Acest fenomen este acutizat de procesul evaziunii fiscale.

Natalia este o tânără din provincie care a ales să nu fie angajată oficial, totodată eschivându-se de la achitarea contribuțiilor sociale, motivând că „odată cu angajarea, din salariu i se reține o parte de bani pentru impozite”. Tânăra, de 25 de ani, spune că acei 400-500 de lei care sunt reținuți sunt banii lucrați și îi revin tot ei. „Plănuiesc să plec în străinătate și acolo îmi voi face bani pentru bătrânețe”, explică ea.
De altă parte a baricadei sunt acei contribuabili care au o atitudine conștiincioasă față de lege. Dintre aceștia face parte și Adriana Stamati care lucrează de 15 ani contabilă. De fiecare dată Adriana a optat pentru o angajare oficială, prin care declara deschis despre veniturile sale lunare, care mai târziu se vor întoarce sub formă de pensie.

Sistemul privat de pensie

Deși în ultimii ani s-a tot vorbit despre o reformă în sistemul de pensii, la moment, aceasta este într-o stare de stagnare, autoritățile având alte priorități. Oamenii de rând se întreabă cum se vor descurca la pensioare. Andrei, care a lucrat câțiva ani peste hotarele țării, a revenit acasă și s-a angajat în câmpul muncii. În același timp, acesta și-ar dori să fie mai încrezător vizavi de contribuția sa pentru pensie. Din experiența țărilor europene, Andrei a cunoscut că subiecții de impunere a impozitelor au posibilitatea să aleagă unde să își depoziteze contribuțiile. Din păcate, în Moldova nu există încă un sistem privat de pensii care ar fi funcțional. Totuși, deja două fonduri de pensii private au fost înființate – FNP – Primul Fond de Pensii și FNP – Asigurare Sociala Privată. Un proiect care ar permite introducerea sistemului de pensii facultative a fost pregătit și așteaptă să fie adoptat în parlament, dar nimeni nu știe când se va întâmpla aceasta.

Tatiana Grajdean la fel și-ar dori să fie sigură că banii pe care îi va pune deoparte pentru pensii, îi vor reveni ei sau cel puțin familiei sale. Experiența europeană oferă cetățenilor o alegere mai mare și transparentă a acestui sistem și o credibilitate mai mare că banii care acum vor fi „puși” deoparte, vor putea fi folosiți mai târziu.

Legea care urmează să fie adoptată și în Republica Moldova spune că poate beneficia de pensie facultativă acea persoană care a atins vârsta de pensionare şi a achitat minimum 60 de contribuţii lunare. Legea prevede şi posibilitatea transferării depunerilor la alte fonduri, în cazul în care deponentul, spre exemplu, se mută cu traiul în altă ţară.

Drept rezultat al semnării Acordului de Asociere cu UE, în viitorul apropiat ar trebui create condiții pentru aceste fonduri de pensii facultative, stimulând dezvoltarea fondurilor de pensii şi promovând încrederea populaţiei în aceste fonduri.

Rastru: Adrian Lupușor, de la Expert Grup, a enunțat că actualul sistem de pensionare din Republica Moldova este bazat pe principiul solidarității între generații conform căruia contribuțiile colectate sunt utilizate imediat pentru plata pensiilor.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă constituie 1116,59