Istorie

Eugeniu Coşeriu şi limba română în faţa Occidentului

Într-una dintre cărţile sale Eugeniu Coşeriu identifică şi cercetează consideraţiile despre limba română ale unor cărturari din vestul Europei în sec. XVI-XVIII. „Imaginea” despre limbile din această parte a Europei se creiona mai ales prin relatările călătorilor care avuseseră contacte directe cu vorbitori români. Cărturarii, la rândul lor, au proiectat adevărate „cataloage” ale limbilor din Europa, înregistrând un acelaşi text al rugăciunii „Tatăl Nostru” în succesiune alfabetică a denumirilor (în limba latină) a acestor limbi. Interesul pentru limbile Europei se situa într-o perspectivă de refacere a unui arbore genealogic al diversificării limbajului. Limba română în faţa Occidentului, titlul traducerii din 1994 în limba română a operei lui Eugeniu Coşeriu scrisă în limba germană, sugerează imaginea a doi interlocutori, dintre care unul, cărturarul din vestul Europei, face caracterizări limbii române. Dar, la fel de bine, cei doi, aflaţi faţă în faţă – un vorbitor de limba română şi specialistul din vest -, ar putea avea discuţii la acelaşi nivel. „Alteritatea” în relaţiile interumane judecă şi poate fi judecată. Coşeriu a analizat pentru istoria lingvisticii romanice, în primul rând, şi a celei europene, în genere, imaginea pe care au avut-o din punctul de vedere al clasificării limbilor, cei care se refereau la limba vorbită în sec. XVI-XVIII în ţările române.

Au fost înregistrate, astfel, mărturiile textelor de limba română cu caractere latine care circulau în Europa în secolele în care tradiţia grafică în uz perpetuase scrisul cu caractere chirilice. A fost nevoie de acţiunea bazată pe argumente ştiinţifice ferme a unor personalităţi cu orizont larg pentru ca limba română să se debaraseze de ceea ce se transmitea „în virtutea obiceiului” (scrisul chirilic) şi să se treacă, printr-o hotărâre de autoritate, în 1862, la alfabetul latin (şi stabilirea normelor ortografice: Titu Maiorescu, Despre scrierea limbii române, Iaşi, 1866).

Basarabia se afla pe atunci, din 1812 până în 1918, înglobată abuziv în Imperiul ţarist. Tot abuziv, după 1944, limba română din RSSM a fost reîntoarsă să folosească alfabetul slav. Dar, la 31 august 1989, „Românii basarabeni au reuşit, prin luptă unită şi neînfricată, să-şi proclame limba lor – limbă de stat şi să-şi introducă grafia latină a limbii române. Generaţia de după război a ridicat limba din umilinţă – expresie primă şi ultimă a unui popor, şi a şters o pată de pe obrazul romanităţii şi a culturii europene. S-a restituit astfel limbii române demnitatea de a fi considerată, în ansamblul ei firesc, limbă folosită de românii de pretutindeni” (scria Zamfira Mihail, în cotidianul „România liberă” din Bucureşti, 4 ianuarie 1990 – nota redacţiei). Împrejurări potrivnice au pervertit această repunere în drepturi. Personalităţile care fac istoria au fost sufocate de trepăduşii care „aranjează” istoria, s-a votat o nouă denumire oficială pentru limba de stat din R. Moldova, denumire care ar semnifica, în intenţia acestora, un „certificat de naştere” a unei aşa-zise noi limbi pe harta Europei.

Constatăm cu toţii, în acest caz, că interesele politice nu ţin seama, în sec. XXI, de argumentele ştiinţei şi se perpetuează o denumire neconformă cu realitatea pentru limba de stat din R. Moldova. Autoritatea mondială a lui Eugeniu Coşeriu, faptul că gândirea sa ştiinţifică este baza ştiinţei limbii şi că acest titan s-a exprimat de nenumărate ori despre „unitatea lingvistică între toate aceste regiuni locuite de români” (Limba română – limbă romanică, p. 137) nu este luată în considerare de 15 ani. Politicienii nu ţin seama nici de interesul forurilor europene de la Bruxelles faţă de statutul limbii române din R. Moldova, expus de raportori oficiali precum profesoara ieşeancă M. Secrieru în plenul consfătuirilor.

Limba română se află astfel în faţa Europei. Politicienii de la Chişinău se află şi ei în faţa Europei. Vor restabili aceştia demnitatea limbii române vorbite de ei pentru a se putea prezenta onorabil?

Prof. univ. dr Zamfira Mihail

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *