Potrivit unui raport al Expert-Grup, decizia a fost luată pe fondul progreselor modeste în remedierea consecinţelor fraudei bancare, iar convertirea garanţiilor emise de Guvern în obligaţiuni de stat comportă şi un hazard moral sporit. Rata efectivă a dobânzii de 5% asupra obligaţiunilor emise pentru perioada de 25 de ani nu are justificare economică şi, în ultima instanţă, este un act de injustiţie socială evidentă.
Experţii menţionează că frauda bancară este rezultatul carenţelor de guvernanţă corporativă din unele bănci, a disfuncţionalităţilor din instituţiile statului, inclusiv cele responsabile de asigurarea stabilităţii financiare, precum şi a unor factori de decizie rău-intenţionaţi din instituţiile de stat şi bănci. Prin urmare, recuperarea activelor fraudate trebuie să fie responsabilitatea acestora, iar o guvernare benevolentă va face tot posibilul pentru a transpune povara respectivă anume pe aceşti actori. Pe de altă parte, transpunerea pe umerii plătitorilor de taxe reprezintă un act profund de injustiţie socială, chiar şi cu posibilitatea incertă de acoperire a unei părţi din datorie din contul activelor care se planifică a fi restituite.
Potrivit Expert-Grup, conform normelor democratice orice lege trebuie să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, pe când proiectul de lege din 26.09.2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării garanţiilor Guvernului reprezintă mai mult decât opusul. Soluţia aleasă pare să fie nedreaptă, inechitabilă şi amorală. Conform legii supreme, statul îşi protejează cetăţenii săi, inclusiv economic, respectiv Guvernul nu are dreptul nici legal, nici moral să oblige cetăţenii să plătească pentru fraudele şi erorile altora. Totodată, lipsa consultărilor parlamentare, a dezbaterilor publice, a respectării procesului legal de iniţiere, promovare şi adoptare a acestei Legi denotă un abuz enorm din partea Guvernului.
La data de 26 septembrie, 2016, Guvernul şi-a asumat răspunderea faţă de proiectul de lege care prevede, în esenţă, convertirea garanţiilor acordate în anul 2014 şi 2015 pentru creditele BNM pentru Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank în datorie de stat. La prima vedere, măsura respectivă ţine doar de executarea prevederilor legale conform cărora, dacă beneficiarul creditelor nu va fi în stare să întoarcă datoria, aceasta va fi transpusă pe bugetul de stat. Astfel, în contextul falimentului celor trei bănci, garanţia se transformă în datorie de stat, cu implicaţiile fiscale corespunzătoare, notează Expert-Grup.
Potrivit experţilor, pe lângă executarea prevederilor legale, Guvernul a recurs la această măsură din alte două considerente importante. În primul rând, pentru a evita o altă lovitură de imagine în rezultatul neonorării obligaţiunii de plată faţă de BNM, fapt ce ar compromite şi mersul negocierilor cu Fondul Mondial Internaţional privind un potenţial Memorandum de finanţare. În al doilea rând, această măsură a asigurat protejarea independenţei BNM, deoarece, dacă Guvernul nu ar fi asigurat convertirea, fondul de rezervă al BNM ar fi devenit debitar, ceea ce, conform Legii BNM, ar obliga statul, în persoana Ministerul Finanţelor, să transfere suma restantă către BNM.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
