Miercuri, pentru prima data de la rechemarea, la sfarsitul anului trecut, a circa douazeci de ambasadori ai RM de peste hotare, la Guvern s-a discutat la modul oficial si deschis – cel putin, astfel pare la prima vedere – despre misiunile noastre diplomatice. E adevarat ca s-a vorbit mai mult despre bani si nu se stie inca daca salariile stabilite pentru cei ce activeaza in ambasade – sume care unora ar putea sa le para extrem de „generoase” – sunt suficiente pentru un trai decent si, mai ales, conform unui statut de diplomat.
Dar, vorba bancului – cum e tara, asa-i si terorismul. Indeosebi in perioada de criza… Conteaza ca acest subiect sensibil pentru multi in sfarsit a fost facut public, ceea ce va diminua din vesnicele speculatii precum ca tot MAEIE-ul se vrea in ambasade pentru ca acolo se castiga mii si milioane…
Totusi, faptul ca ieri s-a dat drumul la ceva aburi informationali nu a oprit din clocot oala in care se fierb cateva intrebari ce risca sa devina retorice la Chisinau: „Ce facem cu ambasadorii? De ce i-am retras, daca nu avem pe cine trimite in loc? Iar daca avem, de ce nu-i trimitem si lasam misiunile de capul lor?”… Pastrand decenta, Externele tac, la fel cum o face, decent, si ministrul Iurie Leanca. Iar prin culoare se discuta tot mai intens despre blestematul de algoritm politic, care nu inceteaza sa-i conduca pe cei care ne conduc – AIE.
Problema ambasadorilor nu e noua, nu suntem primii care o punem si nici n-o facem pentru prima data. Dovada e si interviul pe care l-am realizat cu dl Leanca la inceputul lui 2010 („Integrarea europeana nu va fi simpla, dar nici imposibila”), si unde el a si spus fraza pe care astazi o citeaza cu malitiozitate „falsii amici”: „…Am pus problema reorganizarii corpului de ambasadori pe principiul meritocratiei, in vederea profesionalizarii intregului corp diplomatic, ca sa ne debarasam de abordarea opaca si bizantina in procesul de selectare a cadrelor…”. Tot atunci, dl ministru m-a asigurat ca nu va permite implicarea algoritmului in procesul de desemnare a viitorilor ambasadori: „Deocamdata, nu am simtit nicio presiune politica si sper nici sa nu o resimt”. Si totusi, ceva nu merge. Iar teren mai fertil pentru speculatii, decat acest banal „nu merge”, nu exista.
Speculatiile – era si logic – n-au intarziat sa apara. Iata doar cateva produse ale „fabricii de zvonuri”, pe care le scriu doar in speranta ca, citindu-le, cei patru lideri ai blestematului algoritm se vor intreba daca nu cumva, prin „opacitatea bizantina” pe care ei o lasa sa planeze in continuare asupra acestui proces, R. Moldova i se face mai mult rau, decat bine. Asadar: „toate cele patru partide se bat pentru America…”; „si acad. Gheorghe Duca vrea la Washington, e dispus sa renunte si la Academie…”; „Ghimpu a mai gasit niste nepoti pe care sa-i trimita prin lume…”; „Urecheanu cere o ambasada buna pentru fiu-sau…”. Si Vlad Filat s-ar putea sa vrea „anume pe cineva, anume undeva” – deocamdata, insa, nu am auzit nimic despre asta. In plus, vreau sa cred ca ministrul Leanca e sincer atunci cand afirma ca se bucura de tot sprijinul premierului in actiunile sale. Altminteri, s-ar putea intampla ca tocmai algoritmul sa ne joace festa noua, dar si celor patru componente ale AIE, care ne-a promis sa ne duca pe drumul luminos al integrarii europene…
Am recurs la zvonuri nu pentru ca mi-ar placea indeletnicirea. Pur si simplu, pe langa faptul ca la noi zvonurile politice deseori se adeveresc, am vrut sa arat o data in plus ca lipsa de informatii naste… monstri. Si exact de un corp diplomatic „monstruos” ma tem cel mai mult. Timp de opt ani, am tot injurat ambasadorii „comunistului Voronin” pentru ca ne faceau de rasul lumii prin inteligenta limitata (inclusiv la nivelul cunoasterii a doar doua limbi – rusa si… de stat), dar mai ales prin servilismul neconditionat fata de regimul de acasa. Acum, schimbarea odata promisa, nu avem dreptul sa mai calcam in aceeasi strachina. Caci asta ar insemna sa ne pierdem definitiv credibilitatea.
Ce legatura are asta cu fantomaticul algoritm – care nu este, dar exista, de vreme ce se impune? Si de ce cred ca Externele risca sa fie tapul ispasitor al numitului algoritm? Simplu ca buna ziua, chiar daca ma indoiesc ca decentul ministru Leanca va accepta sa recunoasca vreodata: acum, in capul MAEIE zboara pietrele ce ar trebui sa ajunga in fruntea… algoritmului. Pentru ca nu Externele, ci liderii AIE (chiar daca, formal, Guvernul aproba candidaturile la propunerea ministerului, iar presedintele emite decretul) pot decide ziua in care cele douazeci de misiuni diplomatice moldovenesti isi vor recapata linistea prin… venirea unui ambasador. E si asta o chestie de imagine de tara.
Si daca am inceput acest text cu meditatii despre austeritate, as mai avea o intrebare pentru dragul de algoritm: stie el oare ca in aceste luni R. Moldova a platit si continua sa plateasca pentru resedintele ambasadorilor, inchiriate in capitalele europene – care stau pustii, dar exista? Cred ca, totusi, stie…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
