Financial Times: „Obosite“ de tranziţie, ţările din Europa de Est ar putea să nu mai atingă nivelul de trai din Occident

După dizolvarea Pactului de la Varşovia din 1991, care a dus la pră­buşirea Uniunii Sovietice, spe­ranţa ge­nerală era ca statele mem­bre să sca­pe de sărăcie şi să ajungă la nivelul de viaţă mai ridicat al Eu­ropei de Vest.

Pentru un timp, sta­tele care formau Blocul Sovietic au recuperat cu o viteză semni­ficativă. În ultimele două decenii, decalajul în veniturile pe cap de locuitor între aşa-numitele „eco­no­mii de tran­ziţie“ şi statele membre ale Uniunii Europene s-a redus considerabil.

Totuşi, evoluţia a stagnat, iar Banca Europeană pentru Recons­trucţie şi Dezvoltare (BERD), care a susţinut transformarea fostului Bloc Sovietic într-o economie de piaţă, avertizează că diferenţa rămasă nu va putea fi depăşită, ceea ce este unul dintre cele mai şocante verdicte ale analiştilor.

BERD consideră că presiunile interne pentru reforme structurale au dispărut, iar creş­terea producti­vităţii va fi modestă în următorii 10 ani. Potrivit băncii, pentru descă­tuşarea pieţei forţelor de muncă era necesară creşterea competitivităţii. Spre deosebire de alte pieţe emergente, economiile de tranziţie s-au aflat în imposibilitatea de a creşte prin acumulare de capital sau prin generalizarea învăţământului primar, pentru că erau ţări în care investiţiile au fost mari relativ la PIB şi educaţia era deja la un nivel avansat.

Pentru depăşirea acestei rezis­tenţe este necesară presiunea ex­ternă. Ultimul deceniu a de­monstrat că aspiraţia de a se alătura orga­nizaţiilor europene puternice, precum Uniunea Europeană, poate reprezenta deschiderea către re­forme şi către schimbare.

Desigur, nici măcar legăturile internaţionale şi comerţul liber nu sunt suficiente pentru a schimba unele instincte de bază. Spre exemplu, Ucraina a îngheţat legă­turile comerciale cu UE. În aceste cazuri, UE tre­buie să găsească interlocutori care doresc să evite repetarea greşelilor din trecut.

sursa: zf.ro