Astăzi 20 Mai 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 18:20
Abonamente
SES - noi perspective pentru afacerea ta

Lumea 13 August 2010, ora 05:11    Din editia print

Foametea din 1947 şi statisticile oficiale

Marime Font
Imagini: 4

a

 
 
 

„Există minciună simplă, există minciună crasă şi există statistica”
(Benjamin Israeli) 

Anul 1946 a fost unul secetos. Roadă nu s-a făcut. Cu toate acestea, rezervele de grâne şi cereale ale ţăranului basarabean îl asigurau, cu anumite dificultăţi, să iasă din iarnă. Nu a fost să fie aşa, deoarece, indiferent de recolta obţinută, agricultorii erau obligaţi să predea la stat cotele de cereale impuse - aşa-numita postavka (grâu, floarea-soarelui, cartofi, soia, carne, ouă, lapte, brânză şi lână), stabilite prin două hotărâri ale Consiliului Comisarilor Poporului al RSSM şi Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) din Moldova din 9 aprilie 1945. Pentru neexecutarea acestei obligaţiuni ţăranul risca, cel puţin, o amendă şi confiscarea celor datorate, iar în cazul opunerii rezistenţei - ani grei de lagăr.

 Odată cu venirea toamnei, fără a se ţine cont de secetă, upolnomocenul, responsabilul pentru colectarea impozitului agricol, însoţit de activiştii satului, de partid şi comsomol (oamenii îi mai ţin minte pe unii), s-au apucat „de lucru”. Aceştia au perseverat „în muncă”, măturând podurile şi hambarele, scotocind locurile în care ţăranul îşi ascundea puţinul care îi mai rămăsese, confiscând bunuri şi animale în contul postavkăi. Cu alte cuvinte - lăsând basarabeanul fără produsele minime de existenţă, căci planul dictat de sus trebuia îndeplinit.

În consecinţă, au apărut primele semne de foamete, care însă nu au fost luate în serios de conducerea RSS Moldovenească. Problema s-a agravat la începutul, dar mai ales, la mijlocul iernii anului 1947, când mai toată populaţia RSSM suferea de foamete, iar o bună parte, aşa după cum vom vedea, de distrofie.



Pentru a cunoaşte starea de fapt a lucrurilor, la solicitarea Procuraturii, Ministerul Sănătăţii al RSSM a întocmit rapoarte, cu parafa „strict secret”, cu privire la înfometarea populaţiei. Ministerul monitoriza doar cazurile de distrofie, considerată forma cea mai gravă a foametei.

Astfel, potrivit datelor statistice întocmite de minister, recent descoperite de noi, circa 10 la sută din populaţie suferea de distrofie. De exemplu, la 1 februarie 1947 numărul basarabenilor ajunşi la distrofie era de 189.924, iar peste 20 de zile deja depăşise 220 mii de oameni, 76.164 dintre care erau copii. Numărul celor decedaţi, la acea dată, era doar de 6.687 persoane. Totodată, din datele de mai jos se văd „măsurile” întreprinse de autorităţi prin amenajarea unui număr insuficient de paturi şi internarea a mai puţin de 10% din cei bolnavi.
Nu vom comenta datele de mai jos având în vedere că, pe de o parte, administraţia sovietică nu era interesată să dea publicităţii numărul real al celor bolnavi, care, la sigur, a fost mult mai mare, iar pe de altă parte, şi cifrele invocate de ei pot fi trecute la categoria crime împotriva umanităţii.

Precizăm că RSS Moldovenească la acea vreme era divizată administrativ în patru oraşe de subordine republicană (Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol), şase judeţe (Bălţi, Bender, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca) şi şase raioane de subordine republicană (Tiraspol, Dubăsari, Slobozia, Râbniţa, Camenca şi Grigoriopol).

În tabelul nr. 1 vedeţi cazurile de distrofie recunoscute de Ministerul Sănătăţii la 1 februarie 1947 (informaţiile privind r-l Grigoriopol sunt de pe 20 ianuarie, iar cele pentru jud. Cahul, r-l Tiraspol şi Camenca - de pe 25 ianuarie)

Următoarele date statistice consemnează evoluţia distrofiei cinci zile mai târziu – la 5 februarie. Cifrele distrofiei sunt în creştere, mortalitatea la fel. De exemplu, în or. Chişinău erau înregistrate deja 6494 persoane, dintre care 4057 copii, în or. Bălţi - 436 persoane, Bender - 795 şi Tiraspol - 261 persoane. Problema foametei/distrofiei s-a agravat mai ales în judeţe. Astfel, numărul celor bolnavi de distrofie în judeţul Bălţi a crescut timp de cinci zile de la 3.953 la 15.077 bolnavi, iar numărul total pe RSSM al celor aduşi la distrofie a crescut de la 189.924 la 212.940 persoane. Peste 50% erau copii până la 14 ani.
Nici datele statistice din 10 februarie 1947 nu erau mai îmbucurătoare. Distrofia era în creştere şi numărul celor bolnavi a ajuns la cifra 215.078 persoane (datele fără situaţia pe judeţele Bălţi şi Cahul, care erau cele mai afectate de boală, precum şi fără raioanele Râbniţa şi Camenca), dintre care 77.235 erau copii până la 14 ani. Numărul celor decedaţi ajunsese la 9.292 persoane.
Statisticile din 15 februarie, deşi incomplete, denotă adevăratele ravagii ale distrofiei în Basarabia. Fără informaţii pentru câteva judeţe şi oraşe (datele pentru judeţele Bălţi şi Cahul sunt din 5 februarie, iar cele pentru or. Bender şi jud. Orhei sunt din 10 februarie), distrofia capătă dimensiuni imaginabile, ajungând la cifra de 218.385 persoane.

Tabelul nr. 2 prezintă cazurile de distrofie la 15 februarie 1947

 Continuând să monitorizeze situaţia, într-un raport al Ministerului referitor la starea de la 20 februarie 1947 se menţionează: „La data de 20 februarie numărul bolnavilor de distrofie este de 206.181 (fără datele din r-l Camenca, Grigoriopol şi Tiraspol), dintre care 87.292 sunt copii. Distrofia de gradul II a atins 65.027 persoane, iar de gradul al III-lea 29.450 persoane. Judeţele cu cele mai multe cazuri de distrofie sunt: Chişinău - 53.009, Cahul - 45.691, Bender - 35.135 şi Orhei 31.654 persoane. Pentru perioada respectivă Ministerul Sănătăţii nu deţine informaţii privind decesele”.
Începând cu luna martie, Ministerul Sănătăţii recurge la un şiretlic statistic. Nu mai totalizează numărul bolnavilor de distrofie, ci îi enumără doar pe „noii descoperiţi”. Pentru următoarele luni au fost colectate informaţii pentru datele de 1 -5, 5-10, 10-15, 15-20, 20-25 şi 25-30 martie (Tabelul nr.3).

 Aşadar, fără date de pe ultimele 5 zile din lunile martie şi aprilie, numărul „cazurilor noi” pentru lunile martie-iunie 1947 constituie 76.043 persoane, dintre care copiii constituiau 23.891, iar numărul deceselor a fost de 18.101 persoane. Primele semne de îmbunătăţire a situaţiei distrofice din RSS Moldovenească apar în luna iulie, odată cu primele recolte.
Dacă adăugăm cifra de 76.043 din lunile martie - iunie 1947, la numărul de 218.385 de la începutul anului (fără datele de pe unele judeţe), obţinem cifra de 294.428 de cazuri de distrofie. Este cifra oficială, în realitate însă nu se cunoaşte numărul real al celor care au suferit de foamete.

Mihai Taşcă, dr. în drept, secretarul Comisiei prezidenţiale
pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

 


Editorial 18 Mai 2018, de Pavel Păduraru

Chișinăul e pierdut!

Scriam săptămâna trecută că, dacă cei trei candidați importanți unioniști sau proeuropeni la șefia Capitalei, Andrei Năstase, Valeriu Munteanu și Constantin Codreanu, nu vor alege doar pe unul dintre ei, pentru a merge în alegerile de duminică, nu va avea niciun sens să ieșim la votare. Din...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Mai 2018, de George Simion

Schimbați balada!

În cei peste zece ani, de când am cunoscut R. Moldova, m-a fascinat mereu felul în care electoratul pro-estic s-a mobilizat la vot. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Mai 2018, de Moni Stănilă

Buni sau răi?

Că tot suntem în campanie electorală, să ne reîntoarcem puțin la judecata aproapelui. Ușurința cu care catalogăm oamenii din jurul nostru e incredibilă. Despre oricine putem afirma câte ceva, de parcă le-am cunoaște gândurile și pocăința. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Mai 2018, de Constantin Tănase

Obsesia autohtonizării și destinul graiului matern

Nu rareori, când vorbim despre situația limbii române din stânga Prutului, demonstrăm o înțelegere cu totul puerilă, școlărească a fenomenului.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Mai 2018, de Răzvan Munteanu

Trump scoate SUA din acordul nuclear cu Iranul. Ce poate urma?

Foarte mulți jurnaliști sau analiști de politică externă spuneau că retorica folosită de către Donald Trump în cursa electorală pentru Casa Albă va fi abandonată odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Statelor Unite.  

() Citeşte tot articolul

Atitudini 16 Mai 2018, de Constantin Tănase

Presa a uitat de 16 mai

Presa de la Chişinău, dar şi cea de peste Prut, preocupată de chestiuni vitale pentru destinul nostru naţional, cum ar fi, de exemplu, înjurăturile de căruţaş ameţit ale lui Voronin sau cele de oier devenit milionar ale lui Gigi Becali, a trecut falnic şi fără păs peste data de 16 mai, o zi...

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Mai 2018, de Moni Stănilă

Primăvară cu poezie

În perioada 3-5 mai a avut loc Festivalul Internațional „Primăvara Europeană a Poeților”, ediția a VIII-a. Evenimentele au debutat cu depunerea de flori la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române, urmată de Simpozionul Internațional „Dialoguri europene:...

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Mai 2018, de Dan Nicu

Lui Dodon nu i-ar strica să ia lecţii de la Kim Jong-un

Întâlnirea de pe 27 aprilie dintre preşedinţii celor două jumătăţi ale Coreei, despărţite din 1953 printr-un război purtat pe baze ideologice, imprimă speranţe că în curând în peninsula Coreeană starea formală de război va fi încheiată şi va începe o eră a...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Mai 2018, de Moni Stănilă

Cu pași repezi spre Primărie

Fiecare dintre noi are o poziție vizavi de apropiatele alegeri de la Primărie. Fie susține un candidat, fie nici nu vrea să meargă la vot, fie merge să își dea votul împotriva cuiva. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Mai 2018, de Pavel Păduraru

Salvați Chișinăul! Andrei, Valeriu, Constantin…

Peste o săptămână, unii chișinăuieni îşi vor alege primarul. Dar dacă și atunci vom avea 12 concurenți electorali, nu va avea niciun rost să ieșim din case. Mai bine am dormi în acea zi până la închiderea secțiilor de votare, pe fundalul unor cântece de luptă...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Mai 2018, de Moni Stănilă

Copilăria lui Kaspar Hauser

Bogdan-Alexandru Stănescu - scriitor, traducător și editor - pe care l-am avut invitat la cenaclul Republica în 2015, a publicat anul trecut primul său roman - Copilăria lui Kaspar Hauser, care deja a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu' lui Thoreau”,...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 9 Mai 2018, de Moni Stănilă

Împărat al distrugerii

Nu pot să nu revin constant la ce ar fi trebuit să presupună datoria omului ca împărat al creației. Mai ales acum, în plină primăvară, când vegetația se străduiește să acopere tot gunoiul pe care îl lăsăm în urma noastră.

() Citeşte tot articolul

 

 



Cele mai citite articole Timpul.md