Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 24 Septembrie 2018
Abonamente

Cultură 11 Decembrie 2012, ora 05:55    Din editia print

Un an fără Leonida LariFragmente de amintiri despre vara mea, Leonida Lari

Marime Font

 
 
 

 ...În anii 1988-1989, după primele mitinguri și demonstrații stradale în apărarea demnității naționale, a limbii române și a alfabetului latin, Leonida Lari devenise deja o adevărată moldavian super-woman. Mulți dintre tinerii de atunci doreau s-o cunoască, să obțină un autograf de la ea.

 Dintre aceștia făceam parte și eu, și așteptam să apară o ocazie pentru a-mi atinge scopul. Ea era prea mare, foarte populară, chiar legendară, și nu riscam să mă apropii de ea. Și totuși, ocazia apăruse în primăvara anului crucial, 1989. Procurasem ultima ei carte, nouă, în grafie veche, chirilică, Dulcele foc, și doream cu orice preț să obțin de la Leonida, un autograf pe această noutate editorială. Mi-am luat inima în dinți și am intrat în biroul ei de la Uniunea Scriitorilor și după un sfert de oră de comunicare între doi neegali, dar foarte plăcută, s-a-ntâmplat acea minune multașteptată...

A trecut o perioadă de timp, ea a devenit deputat al poporului din URSS, a mai trecut ceva timp și eu am devenit deputat în Parlamentul de la Chișinău. În pauzele dintre ședințele Sovietului Suprem al URSS revenea la Chișinău și mai trecea pe la ședințele Parlamentului moldav și unde o vedeam o salutam amabil. După ce a fost aleasă în Parlamentul României n-am mai întâlnit-o vreo zece ani, până în vara anului 2003...



... În data de 19 iunie 2003, am fost invitat la ASE București de către rectorul ei Paul Bran, să prezint în Aula Magna, într-o ședință a Seminarului teoretic al ASE, proaspăta monografie semnată de mine și Alexandru Furtună, Neamul Șoimăreștilor-500 de ani de istorie (Ed. Prometeu, 2003). Am mers acolo cu fostul coleg de facultate de economie, prozatorul Nicolae Rusu. Și pentru că lucrarea conținea și un compartiment cu Neamul Roșculeștilor, din care făcea parte și Leonida pe linie maternă, și eu – pe aceeași linie (și mama tatălui meu tot din acest neam făcea parte), l-am rugat pe Nicolae Rusu fiind mai apropiat de ea, s-o invite la lansarea cărții. N-a putut veni din cauza unei ședințe în Parlament, și regretam căci, lansarea moderată de regretatul rector al ASE București, rector-fondator al ASE Chișinău și prieten devotat al Basarabiei române, Paul Bran, s-a transformat într-un spectacol de zile mari... A doua zi, era într-o vineri, 20 iunie, Leonida, ne-a invitat la ea acasă. Intrând în casă, am fost rugați să așteptăm vreo jumătate de oră până-și termină gândul, scriind sau redactând un nou poem (un pic mai târziu am aflat că era vorba de redactarea părții a doua a poemului Rugă către Domnul, scris cu cinci zile mai devreme, pe 15 iunie 2003, deci în ziua morții lui Mihai Eminescu). I-am oferit un exemplar de carte cu dedicație, Leonida primind-o cu niște ochi deschiși cât două pălării înflorite de floarea - soarelui, cu toate că, monografia, nu era o surpriză absolută pentru ea, știind de pregătirea cărții de la consiliera sa, care-i era și verișoară, Valentina Roșca. Vreun sfert de oră a frunzărit cartea, eu îi vorbeam despre istoria Roșculeștilor de la Bursucenii ei și legăturile lor de rubedenie cu cei de la Cornova mea. Apoi am stat în tăcere cu toții până Leonida a închis cartea și, ridicându-și ochii umeziți ușor de pe paginile monografiei, mi-a zis suspinând: „Măi vere, nu-ți dai seama ce balsam mi-ai adus în casă și mi-ai pus pe masă. Îmi imaginez ce vor zice, străinii de pe Dâmbovița și Bâc, despre carte și despre mine când le vor spune consilierii, că ei citesc doar cărți (carduri) bancare, despre această istorie a neamului nostru...” .

După ce a scris o dedicație pe textul proaspăt imprimat al poemului, mi-a citit cu glas tare dedicația, ce urmează, oferindu-mi-l cu zâmbetul pe buze:

Lui Vasile Șoimaru, vărul meu de gradul opt,
de pe vremea, când neamul nostru de boieri era la putere.
Cu dragoste roșculească și șoimărească,
L. Lari 20.06.2003

M-a întrebat de nu vreau să fac o carte aparte despre Neamul Roșculeștilor. I-am spus că vreau, dar nu știu de unde să mai cerșesc bani pentru o carte nouă, neachitând-o pe deplin pe cea care o ținea în mână. Speram să zică ea că va solicita ca deputat un ajutor financiar de la cele două structuri ale Statului care mai sprijină unele apariții editoriale ale românilor din afara granițelor actuale ale României, dar n-a fost să fie. Mai târziu am înțeles (de la Anatol Ciocanu) în ce relații se afla ea cu demnitarii de pe Dâmbovița, pentru că și Glasul Națiunii, legendarul săptămânal, redactat de ea, apărea cu mari probleme.

Totuși, i-am zis că aș dori să fac această carte, mai ales că o parte din materiale le aveam deja, iar Alexandru Furtună descoperise un nou dosar care-și aștepta traducerea din slava veche. De lucrarea dată se interesa și unionistul de altădată, Iurie Roșca, și el descendent din acest neam, numai că peste mai puțin de doi ani de zile, pe 4 aprilie 2005, unionistul nostru s-a aliat cu antiunioniștii kominterniști... N-am putut ierta o astfel de trădare roșculească și, ca urmare, am renunțat la acest proiect solicitat de Leonida.


 

Un articol de: Vasile Șoimaru
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul