O zi neagră pentru democraţia şi stabilitatea Republicii Moldova s-a consumat în ziua referendumului basarabean privind alegerea directă a preşedintelui ţării. Eşecul acestei consultări populare boicotate de comunişti, la care s-au prezentat doar 30 la sută din alegători, cu 3 procente mai puţin decât ar fi trebuit n-a scăpat observatorilor occidentali.
Relevante, potrivit informaţiilor furnizate de Michael Martens, sunt trei componente. E vorba, în primul rând, de forţa pe care o mai exercită încă "Partidul Comuniştilor", care, deşi nu mai posedă destui deputaţi spre a-şi impune propriul candidat la şefia statului, „se bucură de suficientă putere spre a dirija fie şi indirect situaţia".
Cotidianul din Frankfurt scoate pe de altă parte în evidenţă dificultatea strângerii cvorumului necesar validării referendumului, în condiţiile în care între 600 de mii şi un milion din cei aproape 4 milioane de basarabeni cu drept de vot muncesc şi trăiesc în străinătate. În context ziarul reia chestiunea paşapoartelor româneşti care, potrivit cotidianului, „sunt documente intens dorite în Republica Moldova".
În al treilea rând, jurnalistul german schiţează pe scurt opţiunile pro-româneşti ale lui Mihai Ghimpu, şi cele filoruse ale predecesorului său comunist, Vladimir Voronin, pentru a trece la cea de-a treia componentă esenţială a evoluţiilor şi involuţiilor din Republica Moldova. E vorba de Rusia, de ceea ce ziarul numeşte „reeditarea războiului vinului" şi, în genere, de politica de presiuni comerciale şi de şantaj economic al Moscovei la adresa unei foste republici sovietice al cărei preşedinte interimar se consideră român.
Spre deosebire de cotidianul conservator din Frankfurt, Süddeutsche Zeitung critică vehement conducerea politică pro-europeană a Republicii Moldova, care, potrivit ziarului münchenez a clacat, întrucât "n-a fost în stare să-i determine pe cetăţeni să se prezinte la urne". Poziţia guvernanţilor moldoveni faţă de UE ar fi devenit astfel, potrivit ziarului de stânga din Bavaria, „mai slabă decât înainte".
Ziarul pledează totuşi în favoarea deschiderii unei perspective de aderare pentru Republica Moldova, în ciuda „sărăciei ei în masă, a problemelor pe care le ridică migraţia forţei de muncă şi a conflictului nerezolvat cu separatiştii din Transnistria".
Mai aflăm, între altele, că motivul interesului european pentru Republica Moldova „nu e atât economic, cât psihologic", devreme ce, după eşecul reformiştilor ucraineni, „UE duce lipsă de un proiect care să funcţioneze ca un far în spaţiul post-sovietic". Comunităţii i-ar trebui un model capabil să semnalizeze că „democratizarea societăţii constituie cadrul cel mai propice pentru succesul ei economic".
Demnă de semnalat în fine este ampla pledoarie în favoarea literaturii române apărută marţi în Neue Zürcher Zeitung. Ziarul elveţian deplânge, pe drept cuvânt, insuficienţa traducerilor germane ale cărţilor de succes scrise în ultimele decenii de numeroşi autori foarte talentaţi din România.
Sursa: dw-world.de
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
