Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 18 Septembrie 2018
Abonamente

Social 19 Mai 2017, ora 11:07    Din editia print

Fructe dulci la prețuri pipărate

Marime Font

Acum o săptămână pe piața din Republica Moldova au apărut primele cireșe și căpșuni autohtone, care parcă prevestesc că vara se grăbește să-și intre în drepturi. Însă, nu toți pofticioșii pot să se înfrupte din aceste delicii, care deși par dulci, au prețuri suficient de pipărate. Cât sunt dispuși să scoată cumpărătorii din buzunar pentru un kilogram de cireșe sau de căpșuni, dar și cum explică vânzătorii prețurile înalte, aflați din materialul ce urmează.

 „Prețul căpșunilor variază între 65-75 de lei”

Săptămâna aceasta am vizitat Piața Centrală din Chișinău, unde printre tarabele cu fructe și legume, ne-au făcut cu ochiul și căpșunile, ale căror preț varia de la un vânzător la altul, deși asortimentul nu era încă unul divers. Așa că ne-am oprit la una dintre puținele tarabe, unde puteau fi găsite fructele roșii și dulci. Vânzătorul, un bărbat de 40 de ani, ne-a explicat amabil de ce prețurile sunt atât de mari. „Prețul căpșunilor variază între 65-75 de lei, dar acesta depinde de soiul, de aspectul și de gustul fructului. Noi doar le realizăm, dar cunoaștem oamenii gospodari care le produc. Sunt de la Criuleni și au peste o sută de hectare de plantații de căpșuni. Pentru a crește căpșuni trebuie să muncești mult, unde mai pui că e și prima roadă, de aceea costă un pic mai scump. Însă, în mai puțin de șapte zile, un kilogram de căpșuni va costa 20 de lei, în timp ce cu o săptămână în urmă prețul a fost de 120 de lei. Înțelegeți, nu noi stabilim prețul, dar cumpărătorul, cât este dispus să plătească, atâta cerem. Deocamdată suntem mulțumiți, oamenii cumpără”, spune Veaceslav.

Câțiva pași mai la stânga, ne-a atras atenția un bărbat care, pe lângă căpșuni, era singurul din toată piața care vindea și cireșe, Ion spune că deși roada este din grădina sa, nu prea are cumpărători, deoarece prețurile sunt mari. „Cireșele costă 70 de lei kilogramul, iar căpșunile sunt 65 de lei. Luați și gustați, sunt dulci și aromate, am o seră de zece ari, aici, nu departe, la Băcioi, pe care am îngrijit-o cu mâinile mele. Cireșele și căpșunele noastre nu-s scumpe, iată cele din import costau săptămâna trecută între 250-300 de lei. Dar eu cer 10 lei pentru un pahar de cireșe din care îți poți potoli cu ușurință pofta. Din păcate, cumpărători sunt foarte puțini, oamenii nu înțeleg cătă muncă depun zilnic și vor să vând totul cu 5 lei kilogramul”, se plânge comerciantul.

„În ciuda prețurilor, am vândut peste o sută de kilograme de căpșuni pe zi”

Aproape de ieșire, ascuns printre tarabele cu citrici, stă Vasile, un alt comerciant de căpșuni, la care prețurile sunt puțin mai mici. Bărbatul spune că are mulți cumpărători, iar pe zi vinde câteva zeci de kilograme de căpșuni. „Prima roadă întotdeauna a fost mai scumpă, mai încolo se va ieftini. Căpșunile pe care le vedeți aici sunt de la Soroca, costă între 50-65 de lei și au crescut în câmp deschis. Dar, acum două săptămâni, acelea din sere, în general, au costat 120-200 de lei. Chiar și așa lumea cumpără, de exemplu sâmbătă și duminică un kilogram de căpșuni a costat 80 de lei și am reușit să vindem peste o sută de kilograme pe zi”, recunoaște Vasile.
În timp ce discutam cu Vasile, o femeie a cumpărat două kilograme de căpșuni, așa că ne-am grăbit s-o întrebăm ce părere are despre prețul acestor fructe. „Sunt scumpe, dar pentru nepoței merită să dai acești bani. Le-am pus în două caserole, jumătate o să le duc la un nepoțel, cealaltă parte la ceilalți doi, care locuiesc cu mine. Am dat 65 de lei pentru un kilogram, dar știți, încă după cum au fost furtunile acelea, prețul e rezonabil, iar munca omului trebuie prețuită”, conchide Sofia.

„Când poftele sunt mari nu contează prețul”

De la o altă tarabă, Marcela, o tânără însărcinată, își alegea cu grijă câteva căpșuni, iar într-o altă pungă avea deja un pahar de cireșe. Femeia spune că atunci când poftele sunt mari, nu mai contează prețurile pipărate. „Am cumpărat jumătate de kilogram de cireșe și jumătate de căpșuni, în total am cheltuit 70 de lei. E scump, dar dacă poftele sunt mari nu avem ce face, trebuie să răsfățăm micuțul din burtică și să-i dăm ce și când cere”, spune mama emoționată.



Printre tarabele cu fructe și legume se plimba o bătrânică isteață care din când în când trăgea cu ochiul la căpșunile care își așteptau cochete cumpărătorii. Femeia ne-a spus că deși are o pensie decentă nu-și permite să-și cumpere căpșuni și cireșe la asemenea prețuri, însă cu siguranță o va face când se vor iefteni. „Am văzut că atât cireșele, cât și căpșunile costă 70 de lei kilogramul, dar prima roadă întotdeauna a costat mai scump. Eu sunt pensionară, am muncit toată viața în cadrul Ministerului Finanțelor și comparativ cu alții am o pensie decentă. Din cei 2200 de lei îmi pot asigura strictul necesar, dar nu-mi ajung bani pentru asemenea pofte. Și totuși, nu-mi fac probleme, mai aștept puțin până se vor ieftini și atunci le voi gusta”, explică Olga.

„La Piața Centrală, se vând căpșuni de o calitate slabă”

Dacă tot o bună parte dintre comercianții din Piața Centrală au recunoscut că obișnuiesc să cumpere fructele de la producătorii autohtoni, am discutat cu Simion, un crescător de căpșuni din satul Sadova, raionul Călărași. Care își vinde producția la Piața Angro din Capitală. Bărbatul recunoaște că nu are timp să-și realizeze marfa cu amănuntul. Astfel, comercianții de la piețele din oraș sunt o adevărată salvare pentru producător. „Miercuri, prețurile din Piața Angro au variat de la 45 lei pentru un kilogram de căpșuni, care erau mărunte, subțiri și fără aspect, și 70 de lei pentru fructele frumoase și gustoase. Dar, prețurile se schimbă de la o zi la alta, acum căpșunile se coc greu, de aceea sunt mai scumpe, dar, în mai puțin de două săptămâni, un kilogram va costa circa 20 de lei. În ceea ce privește comercianții de căpșuni, nu pot spune nimic rău despre ei, pentru că au probabil cheltuielile lor care le justifică prețul. Noi, producătorii, oricum nu avem timp s-o realizăm cu amănuntul, de aceea o vindem angro, iar mai departe fructul are drumul său pe piața de consum. Nu pot să vorbesc în numele tuturor, dar sunt sigur că cei care cumpără căpșuni de la mine cu 50 de lei per kilogram o vând ulterior cu 80-100 de lei, deoarece fructul are aspect și gust”, spune căpșunarul.


De asemenea, bărbatul recunoaște că de mai mulți ani nu mai colaborează cu vânzătorii de la Piața Centrală, deoarece atât calitatea produsului său, cât și prețul nu corespund cerințelor acestui târg. „Nu mai colaborez demult cu vânzătorii de la Piața Centrală, dar știu că vânzătorii de acolo, de regulă, cumpără căpșuna de o calitate mai slabă. Cea mai bună căpșună este cumpărată de cei de la piețele Toamna de Aur, Delfin etc., într-un cuvânt, piețele mai puternice. Piața Centrală este pentru consumatorii cu un buget redus, de aceea acolo nimerește căpșuna mai ieftină. De obicei, căpșuna care este cumpărată de comercianții de la Piața Centrală nu depășește prețul de 30-40 de lei”, recunoaște bărbatul.

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul