La două zile după ce în Crimeea un referendum ilegitim a decis ruperea de Ucraina şi alipirea la Rusia, a venit rândul Transnistriei să ceară acelaşi lucru. Republica separatistă necunoscută de pe teritoriul Republicii Moldova a cerut Federaţiei Ruse să "examineze" posibilitatea de aderare. Transnistria nu e însă singură vulnerabilitate de acest gen din Republica Moldova: aici mai există şi regiunea autonomă Găgăuzia, unde acum o luna a avut loc un refererendum similar cu cel din Crimeea. Cum s-au născut aceste două focare de influenţă a Rusiei pe teritoriul Republicii Moldova? Cât de mari sunt Transnistria şi Găgăuzia?
Cele două regiuni au împreună sub 6.000 kmp şi mai puţin de 700.000 de locuitori, însă anexarea lor de către Rusia ar fi o lovitură pentru Republica Moldova, un stat care acum încearcă să iasă de pe orbită politică a Kremlinului şi să se înscrie pe un traseu european.
În ambele regiuni sentimentele pro-ruse sunt puternice şi dorinţa de alipire la Rusia este mare. Ambele regiuni sunt sub infuenta rusă de peste două secole, o diferenţa importantă fiind că acum 25 de ani regiunea transnistreaza s-a separat de Moldova printr-un conflict armat soldat cu 700 de morţi.
Găgăuzia
Găgăuzia este o regiune autonomă situată în sud-vestul Republicii Moldova, locuită în majoritate de găgăuzi, un popor apropiat cultural de turci şi de azeri. Suprafaţă este de 1830 kmp, ceea ce înseamnă că este puţin mai mare decât judeţul Ilfov. Populaţia este de circa 160.000 de persoane, iar cel mai important oraş este Comrat. Regiunea se învecinează cu Ucraina şi e interesant faptul că este fragmentată, alături de un corp central existând sate risipite.
Găgăuzii reprezintă peste 80% din populaţie şi originea lor este subiectul mai multor teorii care merg până la cumani, pecenegi şi turcii selgiucizi din secolul XIII. Teoriile cad de acord asupra faptului că un grup mare de găgăuzi şi de bulgari ar fi părăsit teritoriul de la sud de Dunăre pentru a se stabili în sudul Basarabiei.
Influenţă Rusiei a fost puternică din 1812 şi până în prezent. Imperiul ţarist a primit Basarabia în 1812 şi regiunea a fost colonizată cu găgăuzi, pe locurile părăsite de tătari. Republica Găgăuzia a fost independenţa "de facto" doar câteva zile în 1906, iar între 1918 şi 1940 a făcut parte din România Mare. Apoi dominaţia rusă a fost reluată (sub URSS), iar în decembrie 1990 mişcarea separatistă Găgăuz Halkᅣ, cu sprijinul Moscovei, a proclamat în raioanele Comrat, Ceadîr-Lungă şi Vulcanesti Republica Găgăuză. La finalul anului 1994, Parlamentul de la Chişinău a recunoscut autonomia largă a găgăuzilor, Constituţia consfinţind un statut special.
Un lucru extrem de îngrijorător s-a petrecut anul acesta, pe 2 februarie, când în Găgăuzia s-a organizat un referendum în urmă căruia 98% dintre locuitori au optat pentru aderarea la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, stabilind direcţie clară spre Est a politicii externe şi lăsând loc pentru posibile mişcări ale Rusiei.
Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a catalogat referendumul din Găgăuzia că fiind "nul şi neavenit".
"Subliniez, de la bun început, că susţinem poziţia guvernului Republicii Moldova referitor la aşa-zisul referendum în sensul că acesta a avut loc cu încălcarea deciziilor instanţelor din Republica Moldova, care au stabilit, în mod limpede, caracterul ilegal, neconstituţional al pretinsei consultări. În aceste circumstanţe, evenimentul este nul şi neavenit, iar rezultatele sale nu pot produce niciun fel de efecte juridice", a declarat şeful diplomaţiei române.
Transnistria
De facto, Republica Moldovenească Nistreană (Transnistria) funcţionează că un stat de sine-stătător: are un teritoriu de circa 4.100 kmp (cât un judeţ din România), iar populaţia este de jumătate de milion de oameni. Este o regiune separatistă situată între răul Nistru şi Ucraina, iar capitală este Tiraspol.
Transnistria are propria moneda, propriile paşapoarte şi plăcute auto de înmatriculare specifice, chiar dacă nu este recunoscută de comunitatea internaţională.
În secolul 17 regiunea a fost sub stăpânirea Moldovei, iar din 1812 a început odiseea rusească şi sovietică (din 1924 când a fost creată RASS Moldovenească). Apoi, după al doilea război mondial, o mare parte a teritoriului dintre Bug şi Nistru a fost inclusă în RSS Ucraineană, în timp ce o fâşie a fost înglobată în RSS Moldovenească. În ultimele zile de dinaintea destrămării URSS tensiunile au crescut în regiunea Transnistreană pe fondul temerilor rusofonilor că Republica Moldova s-ar putea uni cu România. Separatiştii ruşi au proclamat la 2 septembrie 1990 "Republica Moldovenească Nistreană" şi, ajutatii de trupe ruseşti, au preluat controlul asupra celei mai mari părţi a zonei transnistrene a Republicii Moldova, dar şi a unei zone în jurul oraşului Tighina. Confruntarea s-a soldat cu 700 de morţi.
În iulie 1992 s-a semnat un acord de încetare a focului, iar Rusia a adus câteva mii de soldaţi din Armata a 14-a care a menţinut republica separatistă, autorităţile de la Chişinău nemaivand controlul.
În toamna lui 2006, autorităţile separatiste transnistrene au organizat un referendum care a arătat faptul că o majoritate largă sprijină independenţa faţă de Moldova şi aderarea la Federaţia Rusă. Rezultatele acestui referendum nu au fost însă recunoscute de comunitatea internaţională.
Că şi "mozaic" etnic lucrurile sunt complicate: 32% dintre locuitori s-au declarat moldoveni, 30% sunt ruşi, iar 29% ucraineni. În unele oraşe moldovenii depăşesc 50%, în Tiraspol etnicii ruşi reprezintă peste 41%, diferenţe care nu pot decât să înrăutăţească tensiunile.
Transnistria este considerată un fel de "gaură neagră" a Europei. La Rabnita şi Tiraspol se află depozite de arme şi muniţii nesecurizate ale URSS, iar regimul politic este dominat de corupţie, trafic de arme, şi spălare de bani. Pe plan internaţional regiunea s-a făcut cunoscută şi prin echipa de fotbal Sheriff Tiraspol în care s-a investit mult.
Republica separatistă a fost condusă între 1991 şi 2011 de Igor Smirnov care a pierdut alegerile în favoarea lui Evgheni Şevciuk. Pentru a există că stat îi lipsesc două lucruri esenţiale: sustenabilitatea economică deplină (bugetul de la Tiraspol a primit în mod constant fonduri din Federaţia Rusă) şi recunoaşterea altor state.
Acum, preşedintele Parlamentului de la Tiraspol, Mihail Burla, a expediat o adresa preşedintelui Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului) a Rusiei, Serghei Naraskin, în care solicită examinarea posibilităţii de aderare a Transnistriei la Rusia. Solicitarea a venit că urmare a unui proiect de lege propus de deputaţii Partidului "Rusia dreapta" cu privire la simplificarea procedurii de anexare a noilor teritorii la Federaţia Rusă
Comunitatea internaţională încearcă de mai mulţi ani să negocieze o soluţie pentru "conflictul îngheţat" din regiunea transnistreană, în cadrul unei formule complexe, cunoscută sub numele de "5+2", din care, în afară de Chişinău şi Tiraspol, mai fac parte Rusia, Ucraina şi OSCE în calitate de mediatori, iar SUA şi UE că observatori. Negocierile se află însă în impas în ultima perioada.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat marţi, că cererea de examinare a posibilităţii de aderare a Transnistriei la Rusia, trimisă Dumei de Stat de către preşedintele Parlamentului de la Tiraspol este o acţiune "contraproductivă", atât pentru Republica Moldova cât şi pentru Rusia, şi că astfel de acţiuni "nu permit păstrarea acelei imagini internaţionale de care se bucură până acum Rusia". "Dacă va acceptă, va fi un pas greşit", a precizat Timofti.
sursa: hotnews.ro
|
Colapsul Uniunii Sovietice, dincolo de implozia imperiului comunist, a creat o serie de probleme tuturor statelor ex-sovietice, una dintre cele mai stringente devenind cea a existenţei, în teritoriul acestora, a unui contingent uriaş de forţe armate ale unei formaţiuni statale noi...
( ) Citeşte tot articolulAceasta a plecată de acasă în data de 23 februarie, în jurul orei 08:30, iar de atunci este de negăsit.
( ) Citeşte tot articolulO oaie rătăcită numită Baarack, care a fost salvată dintr-o pădure din Australia, cântărea atât de mult din cauza lânii încât animalul abia mai putea vedea, potrivit news.ro.
( ) Citeşte tot articolulGuvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care România acordă un ajutor de 20.000 de doze de vaccin anti-Covid Republicii Moldova. Aceasta este prima tranșă din totalul de 200.000 de doze care vor fi trimise statului vecin, a anunţat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîţu.
( ) Citeşte tot articolulNoi imagini video care susțin că prezintă practici de tortură a deținuților ruși, dintre care unul ar fi murit la scurt timp după filmare, au fost publicate, scrie The Moscow Times, citând Novaya Gazeta. Imaginile provin de la o închisoare unde mai fuseseră...
( ) Citeşte tot articolulPăstrează zaţul de cafea. Din ibric, expresor sau filtru, zaţul are întrebuinţări care mai de care mai interesante şi neaşteptate.
( ) Citeşte tot articolulDe-a lungul timpului, alimentele procesate au căpătat o reputație proastă, fiind considerate sabotori ai dietei, responsabile de apariția de obezității, a hipertensiunii sau a diabetului zaharat de tip 2. Dar, alimentele procesate nu sunt reprezentate doar de pizza congelată, de chipsuri...
( ) Citeşte tot articolulCel mai des suferă de boli copiii care au părinţi aflaţi în dificultate, arată datele studiului naţional privind situaţia copiilor aflaţi în dificultate şi a copiilor ai căror părinţi sînt plecaţi peste hotare.
( ) Citeşte tot articolulOul este considerat produsul vedetă din fiecare bucătărie, mai ales datorită proprietățiilor sale, dar și pentru faptul că se poate găti în diverse modalități. Este o sursă excelentă de proteine, vitamine și minerale esențiale, astfel că este un aliment miraculos, ce...
( ) Citeşte tot articolulPârjoala este un fel de mâncare românesc, preparat mai ales în Moldova, din carne tocată, în general de porc sau în amestec cu oaie, vită sau pasăre, amestecată cu ouă, produse de panificație sau morărit (pâine uscată, pesmet sau făină...
( ) Citeşte tot articolul